blog.ro-en.ro » Rezultatele căutării

Rezultate

10 oct.

a (se) datora

Verbul a datora are o poveste interesantă în dicționare. Este derivat din dator, putând avea și forma a datori, pe care o menționează și DOOM-ul actual. Interesant este faptul că noua normă face distincția între forma tranzitivă (a datora ceva) și forma reflexivă (a se datora cuiva), accepții pe care vechile dicționare le tratează nediferențiat.

Prin urmare, sensul de bază al verbului este „a avea de plătit cuiva o sumă de bani sau, prin extindere, un bun; a fi dator cuiva ceva”. Ori, fără a avea legătură cu aspectele pecuniare, dar implicând recunoștința – „a avea o datorie morală sau legală față de cineva; a fi obligat la ceva față de cineva”. Nuanța reflexivă se referă la „a avea drept cauză ori a fi urmarea”, dar ambele forme au dublete utilizabile: (se) datorește/(se)datorează și datorând/datorind.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

03 oct.

a prevedea

Verbul a prevedea face pare din familia lexicală a lui a vedea, cu particula pre-, după modelul franțuzescului prévoir, și înseamnă, în primul rând, „a deduce (din fapte care precedă și care au legătură cauzală) evoluția evenimentelor viitoare; a avea intuiția celor ce urmează să se întâmple, plecând de la unele date cunoscute în prezent”, situație în care este sinonim cu a anticipa, a se aștepta, a bănui, a intui, a preconiza, a presimți, a previziona, a prognoza, rar de tot – a prești sau a prejudeca.

Cel de-al doilea sens se referă la legi, regulamente, îndrumări, condiții sau dispoziții legale și stabilește echivalență cu a fixa, a indica, a menționa, a preciza, a prelimina, a (pre)scrie, a specifica, a stabili, a stipula. Termenul poate avea în vedere și acțiunea de „a înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare”, adică a dota, a echipa (de pildă, uzina cu instalații sau mașina cu alarmă). Varianta reflexivă este învechită și regională, însemnând „a se vedea prin ceva”, adică a se întrevedea, a se întrezări, dar și a se oglindi, a se proiecta, a se răsfrânge, a se reflecta, a transpărea.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

05 sept.

a domicilia

Verbul a domicilia face parte dintr-o serie foarte importantă în limba română – a celor provenite din franceză (domicilier). Este un verb intranzitiv, care se folosește mai ales în formule administrative, însemnând „a-și avea sau a-și stabili domiciliul undeva”. Sinonimele sunt destul de numeroase, putându-se folosi, în funcție de context, a locui, a fi, a sta, a ședea, iar dintre regionalisme a hălădui, a băciui, a sălășlui, a sălăși sau a sălășui.

În principiu, adresa de domiciliu este cea înregistrată în buletin sau în cartea de identitate. Evident, o persoană poate avea mai multe proprietăți, dintre care o poate alege pe cea mai avantajoasă că domiciliu stabil, așa cum poate indica o altă adresă de corespondență (diferită de cea din acte), în cazul în care locuiește în altă parte, de fapt. Oricum ar fi, povestea asta cu adresele poate deveni, în timp, extrem de complicată.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

31 aug.

„The Cataract of Lodore” de Robert Southey

“How does the water
Come down at Lodore?”
My little boy asked me
Thus once on a time;
And moreover he tasked me
To tell him in rhyme.
Anon, at the word,
There first came one daughter,
And then came another,
To second and third
The request of their brother,
And to hear how the water
Comes down at Lodore,
With its rush and its roar,
As many a time
They had seen it before.
So I told them in rhyme,
For of rhymes I had store;
And ’t was in my vocation
For their recreation
That so I should sing,
Because I was Laureate
To them and the king.

Cum vine oare apa la Lodora?
Odrasla într-o bună zi îmi cere
Să-i povestesc. Eu, vrând să-i fac plăcere,
Numaidecât s-alătură şi sora,
Şi-o altă surioară mai veni.
Şi mare fu dorinţa tuturora,
Şi toţi voiau cu orice preţ a şti
Cum se coboară apa la Lodora,
În furia şi măreţia ei,
Aşa precum o mai văzuse ei.
Deci nu mă las nici eu prea mult rugat,
Căci, îndrăgit al rimelor sonore,
Sunt şi al lor, în anumite ore,
Şi-al regelui poet laureat.

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

20 iul.

„Ode to Evening” de William Collins

If aught of oaten stop, or past’ral song, May hope, chaste Eve, to soothe thy modest ear, Like thy own solemn springs, Thy springs and dying gales, O nymph reserved, while now the bright-haired sun Sits in yon western tent, whose cloudy skirts, With brede ethereal wove, O’erhang his wavy bed; Now air is hushed, save where the weak-ey’d bat With short shrill shriek flits by on leathern wing, Or where the beetle winds His small but sullen horn As oft he rises ‘midst the twilight path Against the pilgrim, borne in heedless hum: Now teach me, maid composed, To breathe some softened strain, Whose numbers stealing through thy dark’ning vale May not unseemly with its stillness suit, As musing slow, I hail Thy genial loved return. For when thy folding star arising shows His paly circlet, at his warning lamp The fragrant Hours, and elves Who slept in flowers the day, And many a nymph who wreathes her brows with sedge And sheds the fresh’ning dew, and lovelier still, The pensive pleasures sweet Prepare thy shad’wy car. Then lead, calm votress, where some sheety lake Cheers the lone heath, or some time-hallowed pile Or upland fallows grey Reflect its last cool gleam. But when chill blust’ring winds, or driving rain, Forbid my willing feet, be mine the hut That from the mountain’s side Views wilds, and swelling floods, And hamlets brown, and dim-discovered spires, And hears their simple bell, and marks o’er all Thy dewy fingers draw The gradual dusky veil.	Dacă vreun viers de trișcă ori de-oier, Ţi-ar alinta auzul, Evă castă, Ca mândrele-ţi izvoare, Zefiri şi primăveri… Acum, o, Nimfă, când bălaiul soare Stă-n cortul cel de-amurg, cu nori pe poale, Ţesuţi din tort ceresc Peste-aşternut de unde; Văzduhu-i mut; doar lilieci miopi Pe-aripi de piele zbor, ţipând strident Şi-un cărăbuş tot suflă Ursuz în cornul crân, Zburând la scăpătat, pe cărărui Spre peregrini, zănatic zumzăind; Mă-nvaţă-acum, fecioară, Să-ngân un cântec blând, Al cărui stih plutind prin pâcla văii Să nu se-mbie strâmb cu pacea ei, Când, visător, slăvesc Întoarcerea-ţi duioasă! Căci steaua ta, nălţată, când şi-arată Inelul pal pe lampa ce vesteşte Ceas de balsam, iar elfii Câţi ziua dorm prin crâng, Şi multe nimfe cu cununi de stuf Împrăştie-mprospătătoare rouă, Iar dulci visări gătesc Umbroasa ta caleaşcă – Atunci ne du spre lacul neted care Plai gol şi vechi columne-nviorează, Sau munţi pustii răsfrânge În recele lui licăr. Iar când abraşul crivăţ, şfichiul ploii Mă-mpiedică să merg, coliba dă-mi-o Ce din pripor priveşte Spre-avanele puhoaie, Spre sate mici, spre turle-abia zărite – Şi clopotul le-ascultă şi peste tot ia seama Cum tu cu mâini de rouă Ţeşi molcomul amurg…
While Spring shall pour his showers, as oft he wont, And bathe thy breathing tresses, meekest Eve; While Summer loves to sport Beneath thy ling’ring light; While sallow Autumn fills thy lap with leaves; Or Winter, yelling through the troublous air, Affrights thy shrinking train And rudely rends thy robes; So long, sure-found beneath the sylvan shed, Shall Fancy, Friendship, Science, rose-lipp’d Health, Thy gentlest influence own, And hymn thy fav’rite name!	Cât timp vor fi iuţi ploi de Primăvară, Să-ţi spele ţie pleata, blândă Evă, Iar Vara va să zburde Sub zarea ta târzie, Şi-n frunze o să scalde smeada Toamnă, Şi cât urlând prin vajnic vifor, Iarna Îţi va goni alaiul Şi straiele-ţi va smulge – Tot atât timp, sclavi gingăşiei tale, Ştiinţa, Pacea, Visul şi Blândeţea Îţi vor purta pecetea Şi numele-ţi iubi-vor!
William Collins	traducere de Tudor Dorin

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

04 iul.

a renova

Verbul a renova vine din franțuzescul rénover și nu are niciun fel de complicații în ceea ce privește semnificațiile. De fapt, semnificația. Pentru că este vorba doar despre „a face să devină iarăși nou”, referindu-se la o casă ori o piesă de mobilier, la o clădire sau la un sistem tehnic.

Sinonimele sunt surprinzător de numeroase – a înnoi, a moderniza, a preface, a reînnoi, a repara. Iar una dintre definițiile care mi-au plăcut în mod deosebit din dicționarele mai vechi spune „a reînnoi spre a îndrepta”, deci nu doar a repara, ci a face mai bun.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

Cautare in blog

Categorii

Arhiva

Informatii

Utilizatori

Comentarii

Rezultate

a (se) datora

a prevedea

a domicilia

„The Cataract of Lodore” de Robert Southey

„Ode to Evening” de William Collins

a renova