Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Centrul pentru Traducerea şi Interpretarea Textului Contemporan (CTITC), oferă Masterat în Traducerea Textului Literar Contemporan – Engleză – Bucureşti 2009-2011.

Înscrierea se face între 8-13 septembrie 2009, între orele 10-14, la Secretariatul FLLS din Edgar Quinet, et. 2 (deasupra Facultăţii de Litere). Examenul de admitere are loc joi, 17 septembrie 2009, şi constă într-o probă scrisă (traducere şi retroversiune, fără dicţionar) şi o probă orală (un interviu de intenţie). Proba scrisă are loc între orele 10-12, iar interviul de intenţie între orele 16-20, în clădirea FLLS din Pitar Moş 7-13, etaj 1, sala 6.

Continuare »

Continuare »

Una dintre cele mai interesante experienţe „de dicţionar” pe care le-am încercat a fost cea legată de verbul a certa. L-am căutat într-o doară, fără mari intenţii de a dezvolta un subiect oarecum neplăcut, însă definiţiile găsite mi-au stârnit o curiozitate reală: cuvântul acesta are incredibil de multe sinonime, cele mai multe dintre ele în registru popular-familiar şi regional. Începând cuminte cu explicaţiile, notez „a se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere”, „a face (concomitent) schimb de vorbe de ocară” sau chiar mai mult, „a rupe relaţiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra”. Există apoi expresii care reflectă ieşirea din matca legilor scrise sau nescrise ale vremurilor, precum „a fi certat cu morala” (a se abate sistematic de la principiile de etică), ori „a fi certat cu justiţia” (a nesocoti legile în mod repetat); mai interesante mi se par cele ironice, de genul „certat cu bunele maniere” sau „certat cu apa şi săpunul”. Sunt des folosite sinonimele a se ciorovăi, a se ciondăni, iar pentru registrul popular – a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi. Cu nuanţă învechită şi regională, răsar, din substantivul pricină, a se pricinui si a se pricini, iar dintr-un obicei prost – a pârî. Am găsit şi cuvinte care s-au retras de multă vreme de pe scena lingvistică, precum a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, a probozi, a stropoli, a toi. Există, bineînţeles, variante folosite în limbajul oficial (a admonesta, a apostrofa, a moraliza, a mustra) sau în cel familiar (a dojeni, a dăscăli, a muştrului, a săpuni, a scutura). Şi, dacă vreţi, putem preciza în câte feluri se ceartă oltenii: a se rohoti, a docăni; bănăţenii: a vrevi; sau bucovinenii: a moronci, a putui. Fără umbră de îndoială, campionii sunt moldovenii, care se tolocănesc, se mogorogesc, se smotresc, se cârcotesc, se beştelesc, se ocărăsc, se sfădesc, se suduie şi se oropsesc. Cu mare spor şi – să recunoaştem – cu o inventivitate lingvistică de invidiat.

Continuare »

Verbul de astăzi este unul pe care foarte mulţi dintre noi îl consideră extrem de neplăcut şi preferă să-l ignore cea mai mare parte a vremii, pentru că a muri înseamnă „a înceta de a mai trăi”, „a se stinge din viaţă”. Moştenit din latinescul moriri, cuvântul stabileşte sinonimie cu surprinzător de mulţi termeni din diferite registre stilistice; cele mai comune echivalente sunt a deceda, a dispărea, a se duce, a pieri, a se prăpădi, a răposa, a (se) sfârşi, a se stinge, a sucomba; mai rar folosite sunt cele cu tentă livrescă – a expia, a repauza; din sfera celor învechite putem aminti pe a se săvârşi, a se pristăvi, a se proslăvi, a se petrece, iar din câmpul celor ireverenţioase cu tentă argotică a crăpa, a plesni, a se sparge, a se curăţa, a o mierli. De asemenea, în afară de oameni, se poate referi şi la plante (cu sensul de a se usca, a se veşteji), la diverse forme de emisie energetică, luminoasă, sonoră (făcând referire la „a înceta de a mai fi perceput cu organele de simţ, a se pierde treptat”, a se stinge, a se epuiza, a se extenua), la sentimente şi credinţe (poate muri iubirea sau speranţa), la forme de civilizaţie ori limbi („a înceta de a mai exista, printr-o evoluţie lentă, a ajunge în declin, a apune”).

Continuare »

La Editura Corint a apărut cartea „Limba engleză pentru începători în imagini şi exerciţii” de Alexandra Ivancu.

Lucrarea se adresează elevilor din ciclul primar. Cartea este structurată pe capitole semantice, axându-se pe vocabularul însuşit în primii ani de studiu al limbii engleze.

Vocabularul este ilustrat prin imagini, ceea ce face mai uşoară asimilarea acestuia de către elevi, şi este însoţit de exerciţii pentru consolidarea noţiunilor învăţate.

Continuare »

Limba engleză poate fi cu uşurinţă învăţată dacă se utilizează ca suport de studiu filmele de desene animate subtitrate, informează Centrului de instruire „Shakespeare School”. Centrul organizează în lunile iunie-iulie cursuri speciale de vară, care se axează mult pe comunicarea directă între profesori şi cursanţi, în cadrul unor piese de teatru puse în scenă chiar de elevi, după ce au vizionat secvenţe din diverse filme de desene animate sau artistice.

Adriana Alionte, directorul general al „Shakespeare School”, explică: „Cursanţii deprind abilităţi de comunicare la acest tip de cursuri. Sunt nişte cursuri intensive în cadrul cărora se joacă piese din filme îndrăgite de copii şi adolesccenţi. Vorbim în cazul copiilor cu vârste între 7 şi 15 ani de poveşti precum Cenuşăreasa, Pinocchio, şi de cei mai mari care văd filme pentru vârsta lor – Piraţii din Caraibe, Harry Potter. Noi facem un remake al filmelor, apoi se vizionează şi urmează regia. Elevii sunt nevoiţi atunci să vorbească mai mult, pentru că au de interpretat un rol”. Prin această metodă de învăţare se dezvoltă inteligenţa multiplă a copilului, aşa cum a fost ea definită de specialişti.

Continuare »