Masteratul pentru Traducerea Textului Literar/Cultural Contemporan – Engleză (MTTLC), condus de Lidia Vianu, este un program masteral de doi ani, organizat în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literauri Străine a Universităţii din Bucureşti.

Se pot înscrie la examenul de admitere absolvenţii oricărei instituţii de învăţământ superior (cu diplomă de licenţă), care cunosc bine limba engleză. Examenul de admitere include o probă scrisă (traducere şi retroversiune, fără dicţionar).

Înscrierile se fac în perioada 1-10 septembrie 2011, între orele 10:00-14:00, la Secretariatul FLLS din Edgar Quinet, et. 2 (deasupra Facultăţii de Litere).

Examenul scris are loc joi, 15 septembrie 2011, de la ora 12:00, la sala Puşkin, în clădirea FLLS din Pitar Moş 7-13, etaj 1. Interviul are loc vineri, 16 septembrie 2011, de la ora 12:00, la sala 6, în clădirea FLLS din Pitar Moş 7-13, etaj 1.

Continuare »

În data de 7 noiembrie 2009 s-a deschis în Constanţa „Helen Doron Early English”, centru de predare a limbii engleze pentru copii cu vârste de la 3 luni la 14 ani. „Helen Doron Early English” este o metodă unică, uşoară şi naturală de învăţare a limbii engleze pentru copii.

Metoda se bazează pe modul în care copilul îşi învaţă limba maternă, prin ascultare repetată şi încurajare continuă. Metoda „Helen Doron” este distractivă, naturală şi clădeşte încrederea în sine, aducând efecte de durată în dezvoltarea personalităţii copilului, efecte care se păstrează pe parcursul întregii vieţi.

Continuare »

Peste 1.2 milioane de persoane din întreagă lume au susţinut testul IELTS (International English Language Testing System) în 2008, printre aceştia remarcându-se şi românii care au obţinut un punctaj foarte mare la proba de comunicare scrisă în limba engleză şi la cea de înţelegere a mesajelor scrise. Acest punctaj îi clasează pe primele trei locuri la nivel mondial, alături de germani şi lituanieni.

Abilitatea practică a românilor de a înţelege mesajele scrise în limba engleză a fost răsplătită cu locul al doilea, după germani. Scorul mediu obţinut la această categorie a fost de 7.08 puncte, pe o scală de la 1 la 9. În ceea ce priveşte exprimarea scrisă în limba engleză, românii s-au clasat pe locul al treilea, după germani şi africani, cu un scor mediu de 6.39 puncte. Nivelul obţinut de români la testul IELTS relevă faptul că au competenţe ligvistice foarte avansate ceea ce le permite să studieze subiecte complexe precum medicină, la universităţi cu predare în limba engleză.

Continuare »

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Traducătorilor, în anul 2009, Asociaţia Traducătorilor din România (ATR), membră a Federaţiei Internaţionale a Traducătorilor (FIT), invită traducătorii la o reflecţie asupra noilor posibilităţi şi beneficii ale unirii forţelor.

„Zilele traducătorului solitar, care lucrează într-o deplină izolare, sunt numărate”, afirmă numeroşi observatori ai domeniului traducerilor. Aceasta nu înseamnă însă că traducătorii vor deveni membri fără individualitate ai diverselor comunităţi, căci esenţa valorii adăugate a profesiunilor limbilor rezidă în elemente profund personale.

Cu toate acestea, evoluţiile tehnologiei şi ale pieţei au dărâmat bariere. Traducătorii contemporani de pe toate meridianele pot participa la un veritabil dialog mondial, fapt care aruncă o lumină nouă asupra modului tradiţional de desfăşurare a activităţii lor şi deschide noi oportunităţi. Exigenţele din ce în ce mai mari ale clienţilor, complexitatea proiectelor de traducere şi presiunea termenelor de predare au condus la creşterea interesului pentru schimburi de experienţe, informaţii şi bune practici.

Continuare »

Verbul a murdări desemnează una dintre acele acţiuni de care ne lovim în fiecare zi, în cele mai diverse feluri, oricât le-am dori evitate. Analizând articolul de dicţionar, mi s-a părut evident faptul că sensurile se împart în două categorii, determinate de cele două sensuri, propriu şi figurat, ale cuvântului. Concret, a murdări înseamnă „a face murdar, a umple de murdărie”. În acelaşi timp, verbul îşi lămureşte expresivitatea prin corespondenţa cu o multitudine de lexeme, care mai de care mai sugestiv şi mai colorat. Aşadar, dincolo de înţelesul lor neplăcut, trebuie să apreciez din punct de vedere lingvistic sonoritatea şi teribila lor plasticitate: a păta, a mânji, a jegoşi, a macula, a scârnăvi, a îngăla, a terfeli, a tăvăli, a derveli, a mozoli, a murui, a pricăji, a tămânji, a târnosi, a caciori, a feşteli, a mărdăgi, a mocicoli, a tocăni. Aspectul figurat acoperă tot ceea ce ţine de compromitere, degradare, înjosire, dezonorare şi profanare la nivel moral, personal, într-un fel atât de profund, încât mi se pare că reflexivul a se murdări ar trebui să ne ridice mari probleme de conştiinţă.

Continuare »

Verbul a ploua intră în categoria celor impersonale, care demonstrează felul în care o propoziţie poate exista fără subiect, dar niciodată fără predicat: nu putem spune „cine” plouă, dar acţiunea se produce oricum. Dicţionarul merge pe explicaţia constatativă: „a cădea, a curge ploaia”, aşa, aiurea, sau asupra cuiva sau a ceva, moment în care are ca sinonim pe „a uda”. Prin extindere de sens, termenul este des folosit pentru „a cădea (de sus) sau a lăsa să cadă ceva în cantitate sau în număr mare, din abundenţă, şi în mod neîntrerupt”.

Continuare »