| Men of England, wherefore plough For the lords who lay ye low? Wherefore weave with toil and care The rich robes your tyrants wear? |
Voi, englezi, de ce araţi Pentru domnii îmbuibaţi? De ce-i ţeseţi cu migală Despotului strai de gală? |
Verbul a (se) trăda înseamnă, într-un prim sens, „a înșela în mod voit și perfid încrederea cuiva, săvârșind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul”, iar într-o accepție mai largă, se poate referi la „a fi neloial față de cineva sau de ceva”. De asemenea, cuvântul poate avea în vedere comportamente („a se abate de la o linie de conduită”), interese, cauze și idei („a dovedi inconsecvență față de o acțiune, de o idee”) sau sentimente („a comite o infidelitate în dragoste sau în căsnicie”).
Atunci când face referire la facultăți fizice sau psihice, termenul se traduce prin „a nu mai funcționa bine, cauzând dificultăți; a nu mai sluji” (se folosește foarte des cu privire la memorie). Nuanța reflexivă este echivalentă cu expresii precum „a se da pe față, a se da de gol”. Dintre sinonime, în funcție de context, dicționarele pomenesc pe a înșela, a divulga, a vădi, a arăta, a exprima, a dezvălui, a vinde, a demasca, a descoperi, a destăinui.
Continuare »
| „Ruin seize thee, ruthless King! Confusion on thy banners wait, Tho’ fann’d by Conquest’s crimson wing They mock the air with idle state. Helm, nor hauberk’s twisted mail, Nor even thy virtues, tyrant, shall avail To save thy secret soul from nightly fears, From Cambria’s curse, from Cambria’s tears!” Such were the sounds, that o’er the crested pride Of the first Edward scatter’d wild dismay, As down the steep of Snowdon’s shaggy side He wound with toilsome march his long array. Stout Glo’ster stood aghast in speechless trance; To arms! cried Mortimer, and couch’d his quiv’ring lance. |
„Prinţ nendurat, urgie ţie! Să-ţi vezi zăludele drapele Pleoştite chiar când către ele Vânt roş de cuceriri adie; Nici coif, nici za, nici trunchiul tău vânjos Nu îţi vor fi, Tirane, de folos Să-ţi aperi, noaptea, cugetul De-al Cambriei blestem şi de-al ei plâns!” Aceste vorbe au umplut de-oroare Pe mult fălosul Eduard-Întâi, Când şerpuiau pe-abruptele ponoare Din Snowdon – trudnic şir – oştenii săi. Ca-n transă, mut, sta Glo’ster spăimântat; „La arme!” strigă Mortimer şi lancea i-a vibrat. |
Verbul a întineri este un verb intranzitiv care se referă la „a redeveni tânăr (ca vitalitate, aspect etc.); a căpăta (din nou) un aspect de tinerețe, de prospețime, de vitalitate”. Termenul poate avea și valoare tranzitivă (ceva întinerește pe cineva) – însemnând „a da o înfățișare (mai) tânără; a da vitalitate, prospețime, strălucire; a insufla o vitalitate tinerească”, dar și reflexivă – „a se declara mai tânăr decât este în realitate”.
Citind cu atenție explicațiile, observ că nicăieri nu se vorbește, cu adevărat, despre reversul procesului de îmbătrânire, ci mai curând despre o stare aparentă, ce poate fi – prin urmare – simulată. Ne poate întineri un articol vestimentar, care ne vine bine, ori o modificare (nu neapărat profundă) a înfățișării noastre obișnuite. Ne poate întineri încântarea de a vedea pe cineva, putința de a ne bucura cu adevărat de ceea ce ne oferă viața, și dragostea, pasiunea adevărată din noi – da, cred că asta ne întinerește de fiecare dată, fără greș.
Continuare »
Verbul a evoca este un neologism, venit din latină (evocare) pe filieră franceză (évoquer) și înseamnă „a aduce în conștiință, a readuce în memorie fapte, evenimente, împrejurări etc. trecute; a zugrăvi prin cuvinte imaginea unui lucru cunoscut, dar petrecut demult”. Termenul poate avea atât sens propriu, cât și sens figurat, iar sinonimele sunt numeroase: a aminti, a chema, a descrie, a reaminti, a rechema, a reconstitui, a redeștepta, a spune, a sugera, a trezi.
Descrierea se realizează, de obicei, diferit, în funcție de felul în care cel care evocă evenimentele le-a perceput, de punctul acestuia de vedere și de sensibilitatea sa. Cele mai reușite sunt, evident, ale celor care, dovedind măiestrie artistică, transformă simplele amintiri – pe care fiecare dintre noi le are – în pagini fascinante de memorii, lăsate posterității, scoțând în relief scene sau oameni, cunoscuți nemijlocit și readuși la viață prin forța cuvântului.
Continuare »
Verbul a se război poate avea atât sens denotativ, cât și valoare figurată. În toate situațiile în care este folosit, însă, are același înțeles, referindu-se la „a purta război”, stabilind sinonimie cu a se bate, a se lupta. Dicționarele nu ne spun mai mult, iar lucrul acesta mi s-a părut întotdeauna foarte ciudat, dat fiind faptul că războiul a fost dintotdeauna (și încă a rămas, până astăzi) una dintre ocupațiunile principale ale omului. Negative, e adevărat. Dar principale.
De când e lumea asta lume, undeva în lumea asta mare e război. Nu ne ajunge planeta, nu ne mai satură pâmântul, nu mai terminăm de împărțit ce n-avem… Sunt locuri unde oamenii nu cunosc altă realitate, decât cea a jafului, a luptelor și a zbaterii pentru supraviețuire. Sunt oameni pentru care (și așa) scurtul popas în această existență înseamnă doar coșmar și durere, ravagii ale armelor și moarte. Fără vreo posibilitate de alegere. Asta pentru că războiul este o afacere profitabilă pentru alții.
Continuare »
© 2024 blog.ro-en.ro