Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
14 oct.

„To Althea, from Prison” de Richard Lovelace

When Love with unconfinèd wings
Hovers within my Gates,
And my divine Althea brings
To whisper at the Grates;
When I lie tangled in her hair,
And fettered to her eye,
The Gods that wanton in the Air,
Know no such Liberty. 		Când, cu largi aripi, dragostea
Ocol dă porţii mele
Purtând pe-Altheea, zeea mea,
Să-mi plângă la zăbrele;
Când ochii şi cosiţa ei
Parcă-n cătuşi m-ar ţine,
Nici zvânturaţii rândunei
Mai slobozi nu-s ca mine.
When flowing Cups run swiftly round
With no allaying Thames,
Our careless heads with Roses bound,
Our hearts with Loyal Flames;
When thirsty grief in Wine we steep,
When Healths and draughts go free,
Fishes that tipple in the Deep
Know no such Liberty. 		Cât pe-al Tamisei curs, rotiş
Plutind, pot să se scalde
A noastre frunţi fără de griji,
A noastre inimi calde;
Când, ca să uit de chin, mănânc,
Sorb vin şi-mi este bine,
Nici peştii şoltici din adânc
Mai slobozi nu-s ca mine.
When (like committed linnets) I
With shriller throat shall sing
The sweetness, Mercy, Majesty,
And glories of my King;
When I shall voice aloud how good
He is, how Great should be,
Enlargèd Winds, that curl the Flood,
Know no such Liberty.		 Când, ca florintele captiv,
Cânta-voi tare eu
Ce falnic, dulce, milostiv
Şi mare-i craiul meu;
Când nalt striga-voi cât de blând
Şi cât de slavă plin e,
Nici vântul, valuri ondulând,
Mai slobod nu-i ca mine.
Stone Walls do not a Prison make,
Nor Iron bars a Cage;
Minds innocent and quiet take
That for an Hermitage.
If I have freedom in my Love,
And in my soul am free,
Angels alone that soar above,
Enjoy such Liberty. 		Nici muri de piatră, nici zăbrea
Nu fac o puşcărie;
Cei fără vini stau calmi în ea
Ca pustincu-n chilie;
De-s liber doamna să-mi ador
Şi gânduri am senine,
Doar îngerii zbucnind în zbor
Mai liberi sunt ca mine.
Richard Lovelace traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

02 sept.

„The Chronicle” de Abraham Cowley

Margarita first possessed,
If I remember well, my breast,
Margarita first of all;
But when awhile the wanton maid
With my restless heart had played,
Martha took the flying ball. 		Prima, sufletul din mine
(De-mi aduc aminte bine)
Mi-l supuse Margareta!
S-a jucat cu el o toană
Şi, din zbor, altă codană
(Marta) i-a luat ştafeta.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri, Umor
Comenteaza!     Recomanda!

19 aug.

„The Retreat” de Henry Vaughn

Happy those early days! when I
Shin’d in my angel-infancy.
Before I understood this place
Appoint’d for my second race,
Or taught my soul to fancy ought
But a white, celestial thought,
When yet I had not walk’d above
A mile, or two, from my first love,
And looking back (at that short space,)
Could see a glimpse of his bright face;
When on some gild’d cloud or flower
My gazing soul would dwell an hour,
And in those weaker glories spy
Some shodows of eternity;
Before I taught my tongue to wound
My conscience with a sinful sound,
Or had the black art to dispence
A sev’ral sin to ev’ry sense,
But felt through all this fleshly dress
Bright shoots of everlastingness. 		Ferice vechi-zilele cele
Senine-ale juneţii mele!
Pe-atunci meleagu-acest mi l-aş
Fi hărăzit pentru urmaşi,
Iar sufletul mi-era-ndrumat
Doar spre ce-i sfânt şi nentinat;
Drum lung când nu mă despărţea
De-ntâia dragoste a mea,
Şi când, uitându-mă-ndărăt,
Puteam – scurt licăr – s-o mai văd;
Când la vreun nor de-argint sau floare
Priveam delung cu minunare,
Şi parcă-adulmecam în toate
Noptateca eternitate.
Nici nu-nvăţasem prin păcat
De conştiinţă joc să-mi bat,
Nici meşter nu eram să-ncui
În orice simţ păcatul lui,
Ci presimţeam cum se îmbie,
Spărgând trupescul strai, să-nvie
Voioşi vlăstari de veşnicie.
O how I long to travel back
And tread again that ancient track!
That I might once more reach that plain,
Where first I left my glorious train,
From whence th’enlightened spirit sees
That shady city of palm trees;
But (ah!) my soul with too much stay
Is drunk, and staggers in the way.
Some men a forward motion love,
But I by backward steps would move,
And when this dust falls to the urn
In that state I came return. 		O, spre-a mă-ntoarce înapoi,
Ce multă cale bate-voi!
S-ajung din nou pe vechiul plai
Pe unde-ntâi mă răsfăţai;
De unde minţile-nvăţate
Zăresc a Palmilor Cetate
Dar lânced sufletu-mi e-acum,
Ca beat, şi pregetă la drum!
Se zbat s-ajungă unii hăt –
Eu cale-aş face-o îndărăt…
Dar nu mă voi întoarce până
Când tot ce sunt va fi ţărână.
Henry Vaughn traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

23 iun.

Engleza prin Teatru 2015

Un nou eveniment organizat de Mara Study Turism în colaborare cu Bezna Theatre din Marea Britanie are loc în perioada 25 iunie-5 iulie 2015, la Bran, unde se reunesc copii din România, Moldova şi SUA şi regizori din Marea Britanie, în Programul Educaţional „Engleza prin Teatru” („English through Theatre”).

Principala activitate a programului de dezvoltare personală de la Bran este pregătirea spectacolului de teatru în limba engleză sub toate aspectele sale: arta actorului, mişcare, dicţie, costume, decoruri.

Continuare »

Publicat de in Limba engleză, Ştiri
Comenteaza!     Recomanda!

20 mai

„Astrophil and Stella – Sonnet XXXI” de Philip Sidney

With how sad steps, O Moon, thou climb’st the skies!
How silently, and with how wan a face!
What, may it be that even in heav’nly place
That busy archer his sharp arrows tries!
Sure, if that long-with love-acquainted eyes
Can judge of love, thou feel’st a lover’s case,
I read it in thy looks; thy languish’d grace
To me, that feel the like, thy state descries.
Then, ev’n of fellowship, O Moon, tell me,
Is constant love deem’d there but want of wit?
Are beauties there as proud as here they be?
Do they above love to be lov’d, and yet
Those lovers scorn whom that love doth possess?
Do they call virtue there ungratefulness?		 Eşti tristă, lună, şi precum un fur
Sui treptele ceresculu lăcaş…
Ai crede că pârdalnicul arcaş
Săgeţile-şi trimite şi-n azur!
Surată, dacă ochii ce-s desprinşi
Cu dragostea o pot şi judeca,
Tu-i înţelegi pe cei în mreje prinşi;
Blajină milă-i în privirea ta.
Statornicia faţă de iubite
E şi la voi o faptă de nătâng?
Frumoasele-s la fel de-nchipuite?
Le place-a fi curtate dar îl plâng
Pe-acel care iubeşte ca nebun?
Vrituţii nerecunoştinţă-i spun?

Philip Sidney traducere de Leon Leviţchi

Publicat de in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

25 mart.

„Sonnet LXI” de Michael Drayton

Since there’s no help, come, let us kiss and part,
Nay, I have done, you get no more of me,
And I am glad, yea, glad with all my heart,
That thus so cleanly I myself can free.
Shake hands for ever, cancel all our vows,
And when we meet at any time again
Be it not seen in either of our brows
That we one jot of former love retain.
Now at the last gasp of Love’s latest breath,
When, his pulse failing, Passion speechless lies,
When Faith is kneeling by his bed of death,
And Innocence is closing up his eyes,
Now, if thou wouldst, when all have giv’n him over,
From death to life thou might’st him yet recover. 		Sărutul de adio să ni-l dăm.
Nu, nu – ajunge! altul să nu-mi ceri.
Sunt fericit că n-o să mai urmăm
Un drum ce-a fost al nostru până ieri.
Dă-mi mâna; să uităm de jurăminte
Şi de va fi să ne-ntâlnim vreodat’,
Să izgonim aducerile-aminte
Şi orice gând de dragoste curat.
Iubirea moare – lângă căpătâi
O priveghează patima oloagă,
I-închide ochii cinstea cea dintâi,
Iar nevinovăţia, stins, se roagă.
Cu toate-acestea, e de-ajuns să vrei
Ca să redai iubirii ce-i al ei.
Michael Drayton traducere de Victor Frunză

Publicat de in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro