Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
16 apr.

a flirta

Verbul a flirta vine din limba franceză (flirter) – având însă un corespondent și în engleză (to flirt) – și este explicat, în dicționarele noastre, prin expresia „a fi în flirt cu cineva”. Dicționarele mai vechi (care notează și utilizări livrești) trimit la „jargonul burgheziei”, subliniind că înseamnă „a avea o legătură de dragoste ușoară, nestatornică; a susține o conversație ușuratică cu o persoană de sex opus”. Sinonimul indicat este a cocheta.

Și, vorba vechilor, flirtul este o activitate agreabilă și reconfortantă. Nu facem acuma o îndeletnicire de „toată ziua bună ziua” din ea, dar prinde bine, din timp în timp, să mai stricăm câte o ocheadă cu unul-altul nou sosit în viața noastră. Evident, vorbesc de cei neluați, ca să le spunem așa, pentru că cei luați rezolvă problema pe cont propriu – e treaba lor, nu ne amestecăm.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

11 apr.

„The Truth” de William Henry Davies

Since I have seen a bird one day,
His head pecked more than half-away;
That hopped about, with but one eye,
Ready to fight again, and die —
Ofttimes since then their private lives
Have spoilt that joy their music gives. 		De când o pasăre-am zărit
Cu capu-aproape ciugulit,
Tot țopăind zburlită, chioară,
Cu gând să lupte și să moară,
De-atunci, când viața mă îmbie,
Nu gust întreaga bucurie.
So when I see this robin now,
Like a red apple on the bough,
And question why he sings so strong,
For love, or for the love of song;
Or sings, maybe, for that sweet rill
Whose silver tongue is never still —		 Și-acum, văzând acest prigor,
Roș măr pe ramu-mbietor,
Și neștiind ce triluri scoate
De dragoste sau libertate
Sau cântă poate undei Clare
Ce curge susurând la vale,
Ah, now there comes this thought unkind,
Born of the knowledge in my mind:
He sings in triumph that last night
He killed his father in a fight;
And now he’ll take his mother’s blood —
The last strong rival for his food. 		Vai, ce gând rău îmi vine-n minte,
Născut din ce-mi aduc aminte;
Își cântă fapta cugetată:
Azi-noapte ucise pe-al său tată,
Și-acum vrea sângele de mamă,
La masa lui, rival de seamă.
William Henry Davies traducere de Veronica Focșeneanu

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

28 mart.

„The Secret of the Machines” de Rudyard Kipling

We were taken from the ore-bed and the mine,
We were melted in the furnace and the pit—
We were cast and wrought and hammered to design,
We were cut and filed and tooled and gauged to fit.
Some water, coal, and oil is all we ask,
And a thousandth of an inch to give us play:
And now, if you will set us to our task,
We will serve you four and twenty hours a day! 		Scoase-am fost din zăcăminte și din mine,
Și topite-n gropi anume și-n cuptor –
Ne-au croit, ca fără greș să ne îmbine,
Meșteri fauri după planurile lor.
Cerem doar unsoare, apă și cărbune,
Și-un micron de joc, spre-a nu înțepeni;
Și acum, de vreți la treburi a ne pune,
Vă slujim din zori în zori și zi de zi!


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

27 mart.

Dramele traducătorului în budoarul autorului – Cum traducem limbajul licenţios

Profesioniștii, dar și curioșii sunt așteptați miercuri, 28 martie 2018, de la ora 19:00, în Sala Perpessicius din Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8), la prima ediție a atelierelor de discuție din 2018: „Dramele traducătorului în budoarul autorului – Cum traducem limbajul licențios”. Este o discuție fără perdea despre provocările la care este supus traducătorul față în față cu limbajul licențios.

Ioana Miruna Voiculescu, membră ARTLIT și inițiatoarea acestei întâlniri, întreabă doi distinși traducători experimentați și curajoși, Luana Schidu (traducătoarea trilogiei „Jurnalul dragostei” de Anais Nin) și George Volceanov (cunoscut pentru isprava retraducerii lui Shakespeare cu expresiile obscene la locul lor) despre cuvinte tari, pudibonderie, cenzură și rostul lor în traducere.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Ştiri
Comenteaza!     Recomanda!

01 ian.

a colinda

Verbul a colinda este obținut, prin derivare regresivă, din substantivul colindă. Are un sens de bază, venit din vechile tradiții populare – „a umbla, în seara de Crăciun sau de Anul Nou, din casă în casă, cântând colinde (răsplătite cu mici daruri, în special cu colaci de grâu)”, obicei din care s-a născut semnificația generică de „a serba Crăciunul”. Un sens figurat și regional care pornește de aici se referă la păsări: „a ciripi la festrele cuiva”.

O accepție mai vastă a termenului are în vedere acțiunea de „a umbla de colo până colo, dintr-un loc în altul” ori de „a bate un drum”, fie pentru „a căuta pe cineva sau ceva”, fie pentru „a veni sau a se duce la cineva”. Probabil cel mai cunoscut sens figurat al termenului se referă la „a petrece cu gândul”.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

11 oct.

„October” de William Morris

O love, turn from the changing sea and gaze,
Down these grey slopes, upon the year grown old,
A-dying ‘mid the autumn-scented haze
That hangeth o’er the hollow in the wold,
Where the wind-bitten ancient elms infold
Grey church, long barn, orchard, and red-roofed stead,
Wrought in dead days for men a long while dead.		 Iubire-ntoarce-ţi chipul dinspre mare,
Uite drumeagul coborând uşor.
Deasupra lui, a toamnei blândă boare
Învăluie întregul trist decor.
Străvechii ulmi semeţ se desfăşor
Pe lângă schit, livadă, şură, casă –
Sunt amintiri ce oamenii le lasă…
Come down, O love; may not our hands still meet,
Since still we live today, forgetting June,
Forgetting May, deeming October sweet? –
Oh, hearken! hearken! through the afternoon
The grey tower sings a strange old tinkling tune!
Sweet, sweet, and sad, the toiling year’s last breath,
To satiate of life, to strive with death.		 Da, se prea poate să ne pierdem iar,
Trăind minutul şi uitând de mai,
Cu gândul la molatecul brumar.
Ascultă cum bătrânul turn dă grai
Tristeţilor în straniul lor alai!
Atinge anul cea din urmă strună,
Prea beat de viaţă moartea s-o răpună.
And we too – will it not be soft and kind,
That rest from life, from patience, and from pain,
That rest from bliss we know not when we find,
That rest from love which ne’er the end can gain?
– Hark! how the tune swells, that erewhile did wane!
Look up, love! – Ah! cling close, and never move!
How can I have enough of life and love?		 Şi noi, n-am strânge oare-n suflet pace
Dacă-am lăsa de-o parte chin, răbdare,
Belşug cu neştiutele-i soroace
Şi dragoste ce-n veci de veci nu moare –
Auzi firava cântului chemare?
Iubire, stai alături, nu fugi!
Ah, mai am timp destul pentru-a iubi?
William Morris traducere de Victor Frunză

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro