| Wee, modest, crimson-tippèd flow’r, Thou’s met me in an evil hour; For I maun crush amang the stoure Thy slender stem: To spare thee now is past my pow’r, Thou bonie gem. |
Sfioasă, albă floricea, A rânduit ce soartă rea Să-ţi frângă azi cormana mea Trupul plăpând? Când viaţa eu n-aş mai putea Să-ţi dau nicicând! |
| Away with your fictions of flimsy romance; Those tissues of falsehood which folly has wove! Give me the mild beam of the soul-breathing glance, Or the rapture which dwells on the first kiss of love. |
Mi-e silă de-acele neroade visări Pe care minciuna, târâş, le-a ţesut. Voi daţi-mi, deci, raza, candidei mirări Şi vraja-mpletită de-ntâiul sărut. |
| Behold her, single in the field, Yon solitary Highland Lass! Reaping and singing by herself; Stop here, or gently pass! Alone she cuts and binds the grain, And sings a melancholy strain; O listen! for the Vale profound Is overflowing with the sound. |
Munteanca e în lan. Priveşte! A coborât dinspre brădet Şi seceră stingher, cântând – Opreşte-te sau treci încet! Ea taie grâu, leagă snopi Şi zice viers duios. Ascultă! Întreaga vale adâncată Răsună de cântare multă. |
Verbul a mobila face parte din familia lexicală a lui mobilă, fiind format prin derivare (după modelul franțuzescului meubler), de la substantivul care există și în franceză, italiană sau germană. Acțiunea se referă la „a aranja sau a înzestra o cameră, o încăpere ori o locuință cu mobila necesară; a completa cu mobilierul necesar; a garnisi cu mobile”.
După cumpărarea unui apartament și o perioadă (prelungită la nesfârșit) de renovare, activitatea cea mai plăcută este cea de mobilare, de utilare cu tot ce-i trebuie omului pe-acasă. Evident, dacă nu ai resurse inepuizabile, ajuns la această etapă, nu poți decât să domolești ritmul și să faci lucrurile pe rând, în funcție de utilitate.
Continuare »
Verbul a (se) boci are o variantă intranzitivă și reflexivă, care înseamnă „a plânge tare (cu vaiete și strigăte)”, și o variantă tranzitivă – „a recita bocete la înmormântarea cuiva”. Obiceiul deplângerii morților, conform ritualului, a generat în limbajul comun un sens care se referă la plânsul intens, cu vorbe, hohote și vaiete.
Termenul pare a se fi obținut din boace, substantiv învechit și regional rezultat din latinescul vox, vocis, care este sinonim cu cuvânt, glas, grai, gură, termen, voce, vorbă. Verbul este echivalent cu a jeli, a (se) jelui, a (se) plânge, a (se) văita, iar antonimul menționat în dicționare pare a fi a chicoti.
Continuare »
| Proud Maisie is in the wood, Walking so early; Sweet Robin sits on the bush, Singing so rarely. |
Pe mândră Maisie o cam prind Prin codru zorii; Plăcut se-aud ciripăind Prin crengi prigorii. |
| „Tell me, thou bonny bird, When shall I marry me?”— „When six braw gentlemen Kirkward shall carry ye.” |
„Au când m-oi mărita, Ia spuneţi, păsărici?” „La schit când te-or purta Opt domni voinici!” |
| „Who makes the bridal bed, Birdie, say truly?”— „The gray-headed sexton That delves the grave duly. |
„Dar pat de nuntă cine Mi-aşterne, cum şi când?” „Groparul sur ce vine Să sape gropi, curând. |
| „The glowworm o’er grave and stone Shall light thee steady; The owl from the steeple sing, ‘Welcome, proud lady.'” |
Mere pe lespede-ţi va arde La cap un licurici; Din turlă buha-ţi va cânta ‘Bine-ai venit aici’.” |
| Walter Scott | traducere de Tudor Dorin |
© 2024 blog.ro-en.ro