Rezultate

Next Entries »
11 ian.

a întineri

Verbul a întineri este un verb intranzitiv care se referă la „a redeveni tânăr (ca vitalitate, aspect etc.); a căpăta (din nou) un aspect de tinerețe, de prospețime, de vitalitate”. Termenul poate avea și valoare tranzitivă (ceva întinerește pe cineva) – însemnând „a da o înfățișare (mai) tânără; a da vitalitate, prospețime, strălucire; a insufla o vitalitate tinerească”, dar și reflexivă – „a se declara mai tânăr decât este în realitate”.

Citind cu atenție explicațiile, observ că nicăieri nu se vorbește, cu adevărat, despre reversul procesului de îmbătrânire, ci mai curând despre o stare aparentă, ce poate fi – prin urmare – simulată. Ne poate întineri un articol vestimentar, care ne vine bine, ori o modificare (nu neapărat profundă) a înfățișării noastre obișnuite. Ne poate întineri încântarea de a vedea pe cineva, putința de a ne bucura cu adevărat de ceea ce ne oferă viața, și dragostea, pasiunea adevărată din noi – da, cred că asta ne întinerește de fiecare dată, fără greș.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

17 iul.

„Widow McFarlane” de Edgar Lee Masters

I was the Widow McFarlane,
Weaver of carpets for all the village.
And I pity you still at the loom of life,
You who are singing to the shuttle
And lovingly watching the work of your hands,
If you reach the day of hate, of terrible truth.
For the cloth of life is woven, you know,
To a pattern hidden under the loom i
A pattern you never see!
And you weave high-hearted, singing, singing,
You guard the threads of love and friendship
For noble figures in gold and purple.
And long after other eyes can see
You have woven a moon-white strip of cloth,
You laugh in your strength, for Hope o’erlays it
With shapes of love and beauty.
The loom stops short! The pattern’s out!
You’re alone in the room! You have woven a shroud!
And hate of it lays you in it! 		Eu am fost văduva McFarlane,
Ţesătoarea de covoare pentru tot oraşul.
Mi-e milă de voi cei de pe estrada vieţii
Care cântaţi prin mijloacele de transport,
Care vă delectaţi cu creaţia mâinilor voastre
Şi pe care vă va ajunge ziua mâniei, ziua îngrozitorului adevăr.
Vă spun, hainele vieţii sunt ţesute
După o matrice ascunsă sub ceea ce se află la vedere –
O urzeală pe care nu o percepeţi niciodată!
Dar voi împletiţi cu inimă încrezătoare, cântând, cântând,
Voi protejaţi în firele dragostei şi prieteniei
Figuri nobile, din aur şi din purpură.
Şi, mult după ce alţi ochi au putut să vadă,
Voi aţi ţesut o pânză albă ca luna
Şi râdeţi în plinătatea puterii voastre, pentru că Speranţa o acoperă
Cu formele iubirii şi ale frumuseţii.
Dar într-o zi partea vizibilă se şterge!
Secretul lucrării iese la lumină,
Esti singur în cameră!
Ai ţesut o învelitoare
Sub care ura te absorbe.
Edgar Lee Masters traducere de Petru Dimofte

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

27 dec.

a crăciuni

Din seria „cuvintelor inventate la fericire”, face parte si a crăciuni: vorbă născută din zare senină de ger, din miracol de naştere divină, din dor al lumii de neprihănire, din nevoie de dăruire şi primire. Ivită din cântec de colindă şi din zâmbet de copil, din om de zăpadă şi clinchet de zurgălăi. Ţesută din miros de brad şi floare de ger la fereşti, cu frunză de vâsc şi paie în iesle. Zămislită din bucuria prinsă în ochii celor pe care îi iubim, din îmbrăţişările calde ale revederilor, din surprizele descoperite sub pomul împodobit, din lacrimile de fericire, din mirosul bucatelor gătite după tradiţie şi din râsetele mesenilor aşezaţi să le guste. Şi răsărită din toate gesturile mici şi din toate fleacurile care vă încălzesc inimile şi vă încântă sufletele, diferite pentru fiecare în parte.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

05 apr.

a observa

Verbul a observa îşi diferenţiazǎ sensurile în funcţie de prezenţa sau absenţa intenţionalitǎţii în realizarea acţiunii, şi de scopul acesteia. Prin urmare, se poate referi la o banalǎ bǎgare de seamǎ, la simpla remarcǎ involuntarǎ, fiind sinonim cu a percepe, a sesiza, a constata, sau pur şi simplu a zǎri, a vedea, a distinge fugitiv cu privirea, reţinând rapid detalii. Pe de altǎ parte, observarea se poate face sistematic, referindu-se fie la examinarea cu atenţie pentru formarea unei pǎreri sau însuşirea unor cunoştinţe (a studia, a cerceta, a scruta), fie la supravegherea rǎuvoitoare şi urmǎrirea pe ascuns (a spiona, a iscodi, a pândi), care poate avea ca justificare nevoia de a controla.

Într-o altǎ accepţie, verbul poate sǎ aibǎ un rol în comunicare, o finalitate exprimabilǎ, sǎ se refere la a face o remarcǎ, a constata verbal ori a semnala o situaţie, a exprima o observaţie. Şi nici atunci (sau mai ales atunci) lucrurile nu sunt deloc simple, pentru cǎ atragerea atenţiei cuiva poate sǎ aibǎ conotaţii binevoitoare, dar poate fi profund criticǎ în anumite circumstanţe, moment în care observaţia devine sinonimǎ cu dojana şi cu reproşul.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
2 comentarii - Comenteaza!     Recomanda!

24 aug.

a relaxa

Verbul a relaxa are, spre marea mea surpriză, o accepţie iniţială extrem de… tehnică. Ia ascultaţi cum sună în dicţionare verbul nostru de vacanţă: „a pune un sistem fizic scos din starea de echilibru termodinamic, electric etc. în stare de libertate, acesta revenind lent la vechea stare sau la o nouă stare de echilibru”. Ei? Adevărul e că ceva-ceva sistem fizic am şi eu, nu-i vorbă. Ca să fie treaba bună până la capăt, căutăm repede nuanţa reflexivă a lexemului, şi citim: (despre tensiunile mecanice dintr-un corp) „a scădea fără ca să varieze deformația corpului”. Clar! Ce înţeleg eu de-aici e că, dacă n-ai vreo tensiune mecanică-n buzunar, nu poţi să pleci nici până la bulgari în concediu!

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

05 iun.

Sinceritate

Două vechi prietene stau de vorbă:
– Dragă, eşti căsătorită de atâţia ani şi văd că vă merge bine. Care e secretul vostru?
– Suntem atât de oneşti unul cu celălalt, încât admitem să ne spunem câte o minciună din când în când.

Publicat de in Bancuri, Umor
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta

© 2024 blog.ro-en.ro