Verbul a se consfătui a trecut definitiv în clasa reflexivelor, conform noului DOOM, care îl menționează independent de termenul de bază de la care s-a format (a sfătui) și la care trimitea, anterior, dicționarul ortografic. Cuvântul denumește acțiunea realizată de două sau mai multe persoane, de „a face schimb de sfaturi, a se sfătui împreună cu alții”, de a se consulta.

Iar acestea sunt singurele informații pe care ni le dau dicționarele despre verb. Nu că în viața de zi cu zi l-am folosi foarte des… prin urmare, pare a exista un echilibru între viața pe hârtie și viața reală a acestui cuvânt. Mai mult decât atât, se întâmplă astfel încât eu însămi nu îi cunosc decât o singură utilizare – și aceea improprie…

Continuare »

Verbul a (se) deschide vine din latinescul discludere și are numeroase utilizări, dată fiind vechimea sa în limbă. Mai întâi de toate, are în vedere acțiunea de „a da la o parte, a împinge în lături ceva care închide”, referindu-se la o ușă, o fereastră, un capac etc., scopul fiind acela de „a descoperi deschizătura de acces într-o încăpere sau într-un spațiu”. Nuanța reflexivă are în atenție obiectul așezat la intrare și presupune „a lăsa liber accesul sau vederea” ori „a da spre”.

Un alt sens extrem de des folosit este echivalent cu „a desface, a face să nu mai fie împreunat sau strâns”. Foarte interesante mi se par aici expresiile construite pe această semnificație, pentru că toate au un sens propriu, dar și un sens figurat: a deschide gura, a deschide ochii, a deschide mâna, a deschide brațele – au în vedere atât acțiunea propriu-zisă, fizică a corpului uman, cât și sentimente ori calități umane simbolizate de aceste gesturi.

În altă ordine de idei, termenul se poate referi la îndepărtarea terenurilor sterile situate deasupra unui zăcământ, la dezlipirea unui plic și despăturirea unei scrisori, la desfacerea unei cărți ori a unui caiet la o anumită pagină, la intervențiile chirurgicale în organele corpului, la pământ sau la ape, la răni ori la flori, la peisaje și priveliști care se înfățișează vederii, la drumuri, la acțiuni juridice, la jocuri de toate felurile, la instituții și școli, la expresii ale feței, la culori ori vocale.

Continuare »

Verbul a prevedea face pare din familia lexicală a lui a vedea, cu particula pre-, după modelul franțuzescului prévoir, și înseamnă, în primul rând, „a deduce (din fapte care precedă și care au legătură cauzală) evoluția evenimentelor viitoare; a avea intuiția celor ce urmează să se întâmple, plecând de la unele date cunoscute în prezent”, situație în care este sinonim cu a anticipa, a se aștepta, a bănui, a intui, a preconiza, a presimți, a previziona, a prognoza, rar de tot – a prești sau a prejudeca.

Cel de-al doilea sens se referă la legi, regulamente, îndrumări, condiții sau dispoziții legale și stabilește echivalență cu a fixa, a indica, a menționa, a preciza, a prelimina, a (pre)scrie, a specifica, a stabili, a stipula. Termenul poate avea în vedere și acțiunea de „a înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare”, adică a dota, a echipa (de pildă, uzina cu instalații sau mașina cu alarmă). Varianta reflexivă este învechită și regională, însemnând „a se vedea prin ceva”, adică a se întrevedea, a se întrezări, dar și a se oglindi, a se proiecta, a se răsfrânge, a se reflecta, a transpărea.

Continuare »

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine continuă să fie în topul celor mai căutate facultăți din România și cea mai căutată din cadrul Universității din București, cu 76 de candidați pe loc, la specializarea Limbi Moderne Aplicate.

Popularitatea domeniului de limbi străine nu este întâmplătoare. Recent, o companie de resurse umane a plasat această specializare printre cele mai căutate pe piața muncii. Perspectivele de angajare pentru absolvenții Facultății de Limbi și Literaturi Străine sunt variate, atât ca rol, cât și ca industrie.

Continuare »

Marii câştigători ai concursului Mirunette, ediţia 2016, au fost desemnaţi sâmbătă, 4 iunie 2016, în cadrul Festivităţii de Premiere organizate la Clubul Ţăranului, în incinta Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Evenimentul a fost plin de emoţii şi toţi finaliştii au urcat pe scenă pentru a-şi primi diplomele şi premiile în aplauzele părinţilor, profesorilor dar şi ale echipei Mirunette.

La ediţia din acest an, 2328 de elevi au intrat în competiţia pentru cele două tabere de două săptămâni în Marea Britanie. Dintre aceştia, 1107 au ajuns în etapa a II-a, urmând apoi ca doar 40 de finalişti să fie admişi în etapa finală a Mirunette Language Competition. Cei 40 de finalişti au venit din aproape 30 de oraşe din toată ţara: Brăila, Braşov, Bucureşti, Buzău, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Fieni, Fierbinţi-Târg, Foscani, Galaţi, Ghimbav, Lehliu-Gară, Moreni, Niculiţel, Oneşti, Piatra Neamţ, Ploieşti, Pucioasa, Râmnicu Sărat, Sighişoara, Simeria, Sitaru, Târgovişte, Tg. Mureş, Tg. Neamţ, Timişoara, Tulcea şi Ulmeni.

Continuare »

Proiectul Recuperarea Anglisticii în România (RAR) are ca scop să readucă în circuitul lecturii începuturile studierii limbii şi literaturii engleze în România. Din aceste volume digitizate de o echipă de entuziaşti a departamentului de Limba şi Literatura Engleză din cadrul Universităţii Bucureşti au de învăţat toţi cei care se ocupă de limba engleză (profesori, studenţi, elevi de toate vârstele), precum şi aceia care vor să ştie cum a început şi unde duce anglofonia în România.

Departamentul este în curs de a finaliza publicarea pe site-ul www.recuperareaanglisticii.ro a 250 de volume de anglistică ieşite de sub copyright. Site-ul s-a realizat cu minime fonduri europene (Norvegia, Lichtenstein şi Islanda) şi prin munca asiduă a câtorva membri pasionaţi ai Catedrei de Engleză, care au coordonat participarea studenţilor la proiect. Această resursă de cercetare gratuită e, de fapt, prima digitizare de fond de carte din România. Este vorba de un fond de carte de la Biblioteca Academiei şi Biblioteca Centrală Universitară.

Continuare »