Rezultate

18 mart.

a ospăta

Verbul a ospăta vine din latinescul hospitare, are două variante fonetice cunoscute – a ospita și a ospeta – și două sensuri principale. Unul dintre acestea este dat de dicționare ca fiind cel actual (de care ne vom și ocupa astăzi), pe când cel de-al doilea apare ca învechit și popular – a mânca, iar prin extindere de sens – a petrece, a benchetui, a chefui, a prăznui.

Primul sens însă – cum spuneam, folosit azi – se referă la „a primi (pe cineva) în casă ca oaspete, oferindu-i mâncare și băutură (din belșug)” ori, pur și simplu, „a da de mâncare”, sinonim cu a trata, a cinsti, a omeni, a servi, a tratarisi.

Continuare »

13 mart.

„The Female of the Species” de Rudyard Kipling

When the Himalayan peasant meets the he-bear in his pride,
He shouts to scare the monster, who will often turn aside.
But the she-bear thus accosted rends the peasant tooth and nail.
For the female of the species is more deadly than the male.
Când dă ochi cu ursul zdravăn veun sătean din Himalaya,
Chiuie… şi-ades pe monstru îl alungă hărmălaia.
Dar când dă peste ursoaică, moare rupt de colţ şi gheară,
Căci nu masculul, femela speciilor e mai fiară.


Continuare »

07 ian.

a conclude

Verbul a conclude vine din limba latină, de unde a ajuns și în italiană, păstrând exact aceeași formă – concludere. La noi a pierdut teren în fața sinonimelor sale – a conchide, a încheia, față de care este mult mai rar folosit.

Prin urmare, înseamnă – la fel ca și în cazul verbelor echivalente ca sens – „a termina, trăgând o concluzie”. În mod eronat, multă lume îl folosește, în loc, pe a concluziona, neacceptat de norma literară.

Continuare »

26 nov.

a înierna

Verbul a înierna este format prin derivare, de la cuvântul de bază a ierna (un verb mult mai des folosit și mai cunoscut), cu prefixul în-. Are două semnificații, dintre care prima se apropie mai mult de sensul termenului de origine – „a-și petrece iarna undeva”, iar cea de-a doua se referă la „a începe frigul iernii”.

Cuvântul pare a fi menționat doar în Micul dicționar academic, a cărui ediție a II-a a apărut în 2010. DOOM2 nici măcar nu-l menționează, dar, cu toată pasiunea mea pentru DOOM2, trebuie să mă opresc azi asupra lui. Pentru că prea a venit frumos…

Continuare »

07 mai

a cutreiera

Verbul a cutreiera vine din limba latină (contribulare) și apare lămurit în dicționare mai mult cu ajutorul sinonimelor – a străbate, a colinda (în lung și-n lat), a umbla (din loc în loc), echivalent, prin extindere de sens, cu a hoinări, a vagabonda. Are și o utilizare reflexivă, mai neobișnuită, care înseamnă a se perinda.

În afară de acestea, o multitudine de alte lexeme se aliniază lui, din punctul de vedere al semnificației, în diferite contexte: a bate, a călători, a călca, a se duce, a flana, a frecventa, a merge, a ocoli, a parcurge, a peregrina, a petrece, a (se) plimba, a se plimbarisi, a rătăci, a răzbate, a traversa, a treiera, a vântura, a vizita.

Continuare »

01 ian.

a colinda

Verbul a colinda este obținut, prin derivare regresivă, din substantivul colindă. Are un sens de bază, venit din vechile tradiții populare – „a umbla, în seara de Crăciun sau de Anul Nou, din casă în casă, cântând colinde (răsplătite cu mici daruri, în special cu colaci de grâu)”, obicei din care s-a născut semnificația generică de „a serba Crăciunul”. Un sens figurat și regional care pornește de aici se referă la păsări: „a ciripi la festrele cuiva”.

O accepție mai vastă a termenului are în vedere acțiunea de „a umbla de colo până colo, dintr-un loc în altul” ori de „a bate un drum”, fie pentru „a căuta pe cineva sau ceva”, fie pentru „a veni sau a se duce la cineva”. Probabil cel mai cunoscut sens figurat al termenului se referă la „a petrece cu gândul”.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro