Continuare »

Verbul a rostui este un derivat al substantivului rost, cu sufixul -ui și are mult mai multe sensuri decât m-aș fi așteptat. Dintre toate, cel pe care îl cunoșteam era „a umple cu un material de etanșizare și a netezi rosturile dintre cărămizile unei zidării, dintre pavelele sau bordurile unei șosele etc. pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie sau de infiltrație”. Evident, nu de pe vremurile când construiam șosele, ci după ce-am tot trecut prin renovări…

Un alt sens care mi-a sunat cunoscut a fost „a procura ceva prin mijloace improvizate”, adică familiara expresie „a face rost de ceva” – văd sinonimia cu a procura, dar habar n-aveam că i se potrivește verbul a rostui! Iar două dintre celelalte explicații vin din zone necunoscute mie: „a forma cu mâna rostul urzelii la războiul de țesut” și „a bate, de o parte și de alta, vârful dinților unei pânze de ferăstrău”.

Mai sunt două utilizări, legate de pragmatismul firesc al omului – „a aranja pe cineva într-un post, într-o situație convenabilă” sau „a așeza conform unor cerințe de ordin practic”, dar acestea mă interesează mai puțin. Pentru că cel mai mult îmi place sensul care are legătură cu rostuirea aceea importantă, a facerii de sine și a găsirii de loc în viața asta: „a așeza, a aranja așa cum trebuie; a face ordine”, deci a rândui cum se cuvine, a nimeri rostul tuturor lucrurilor.

Continuare »

Verbul a conclude vine din limba latină, de unde a ajuns și în italiană, păstrând exact aceeași formă – concludere. La noi a pierdut teren în fața sinonimelor sale – a conchide, a încheia, față de care este mult mai rar folosit.

Prin urmare, înseamnă – la fel ca și în cazul verbelor echivalente ca sens – „a termina, trăgând o concluzie”. În mod eronat, multă lume îl folosește, în loc, pe a concluziona, neacceptat de norma literară.

Continuare »

În perioada 16-21 aprilie 2018, la București are loc cea de a III-a ediție a Masterclass-ului de traducere literară: „Lidia Vianu’s Students Translate”. De această dată, în centrul atenției se află proza scurtă contemporană din România. Cinci scriitori britanici, însoțiți de o editoare londoneză, anume Susan Curtis, Anne Stewart, Caroline Carver, Kavita A. Jindal, Peter Phillips și Dorothy Yamamoto, sosesc la București pentru a lucra împreună cu studenții de la Universitatea din București, dar și de la alte universități din țară, pe traduceri din scrierile unor prozatori precum: Dan Lungu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Lavinia Branişte, Marius Chivu sau Radu Paraschivescu.

Timp de 5 zile, la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru 38 şi al Muzeului Naţional al Literaturii Române, textele traduse în prealabil de către studenţi sunt stilizate de către oaspeții britanici sosiți la București. Versiunea acestor echipe mixte româno-britanice este publicată într-o antologie bilingvă de proză contemporană, atât pe hârtie, la Editura MNLR, cât şi la Contemporary Literature Press, editura online a Universităţii din Bucureşti.

Continuare »

Verbul a (se) suprapune s-a format prin compunere, din elementul supra- („deasupra, peste”) și verbul a pune, după model francez – superposer. Are două utilizări importante, dintre care prima (cea tranzitivă) îl explică aproape prin reperarea sensului celor două elemente componente: „a așeza, a pune un lucru deasupra altuia; a plasa, a așeza ceva peste altceva”. Folosit în geometrie, înseamnă „a pune o figură deasupra alteia pentru a le verifica egalitatea”.

Folosirea reflexivă a verbului are legătură cu suprafețele care se află așezate una deasupra alteia („a se potrivi exact una peste alta”), sau – prin extindere de sens – cu orice evenimente care au loc în același timp („a se produce concomitent”) – sinonimul fiind a coincide. Alți termeni echivalenți sunt a etaja, a superpune (mult mai rar folosit) sau a se încăleca (utilizat în registrul arhaic și familiar).

Continuare »

La încheierea fiecărui an, Omnilexica alege cuvântul anului și realizează clasamentul Top 10 care are la bază folosirea unui termen sau numărul căutărilor sale. Lista dezvăluie anumiți termeni care au avut impact, într-un fel sau altul, de-a lungul anului.

Cuvântul anului pentru Omnilexica este „absorbance”, acesta aflându-se pe prima poziție în lista termenilor cel mai frecvent căutați în 2017. Cuvântul poate fi definit ca mărime a cantității de lumină sau altă radiație electromagnetică care este absorbită la trecerea printr-o substanță. Este o proprietate fizică pe care o întâlnim în multe domenii, de la medicină la chimie sau biologie etc.

Acest termen tehnic situat pe primul loc în clasament indică faptul că tehnologia a devenit parte din viața noastră. Tehnologia a adus o mulțime de schimbări fascinante în viața cotidiană, așa că nu e de mirare că oamenii caută sensul unor astfel de termeni.

Continuare »