Verbul a calcula pare a fi un produs al relatinizării (din calculare), pătruns în limba română sub influența francezei (calculer). Este un verb tranzitiv și are două sensuri principale, primul dintre acestea referindu-se la substantivul din aceeași familie lexicală – „a face un calcul”, sinonim cu a socoti, a determina, a măsura și a număra, sau cu a aprecia, a estima, a evalua, a potrivi (dacă este vorba depre o aproximare).

Cealaltă semnificație des utilizată are în vedere acțiunea de „a elabora planuri, proiecte, combinații etc.”, situație în care poate fi sinonim cu a elabora (din timp), a fixa, a stabili. O accepție rară și figurată a verbului este „a reflecta la consecințele unui lucru”, cu referire la felul în care ne gândim pașii și anticipăm mutările, pentru ca proiectele noastre să aibă succes sau (cel puțin) să nu aducă prejudicii serioase.

Continuare »

Verbul a (se) reînnoda s-a format prin derivare, de la cuvântul de bază a înnoda, cu prefixul re-. Se pare că el capătă legitimitate odată cu noua normă, pentru că vechiul dicționar ortografic trimitea la a înnoda, în timp ce DOOM2 îl înregistrează ca noutate.

Termenul are o accepție denotativă – „a (se) înnoda din nou după ce s-a desfăcut nodul”, dar și una figurată – „a restabili o relație deteriorată, a reface o prietenie”. Nu pare a avea sinonime și cred că nici un antonim cum se cuvine nu poate fi găsit.

Continuare »

Verbul a colabora vine din limba franceză (collaborer), dintr-un și mai vechi latinesc (collaborare), și are două sensuri principale. Se referă, mai întâi de toate, la „a participa alături de alții la realizarea unei acțiuni sau a unei opere care se efectuează în comun; a lucra împreună”. Cel de-al doilea sens are legătură cu activitatea de „a publica o lucrare într-un periodic sau într-o culegere; a scrie materiale pentru o publicație”.

Cele mai des utilizate sinonime sunt a conlucra și a coopera. Dar aș spune că articolele din dicționar sunt destul de puțin relevante în lămurirea sensului profund al acestui cuvânt și adoptă un ton oarecum… administrativ în definirea lui. E adevărat, evident, că acesta le este scopul, dar faptul rămâne: mie verbul acesta mi se pare chintesența uneia dintre cele mai frumoase și mai de preț experiențe umane.

Continuare »

Verbul a păți pare a veni din latinescul pati(ri) și înseamnă, mai întâi de toate, „a i se întâmpla cuiva ceva, a da peste ceva neașteptat” – de obicei, neplăcut. Termenul are și o utilizare populară, situație în care este sinonim cu a se chinui, a îndura, a pătimi, a suferi, iar în Oltenia înseamnă a o împătra, în vechime – a o împlini, iar în registrul familiar este echivalent al lui a o sfecli sau a o pârli.

Dincolo de acestea, verbul funcționează într-o serie de expresii extrem de des folosite. Prin urmare, avem la dispoziție a o păți – „a avea neplăceri, a intra într-un bucluc, a da peste o belea” sau a o păți cu cineva – „a întâlni pe cineva care îți produce neplăceri, a-și găsi beleaua cu cineva”. Tot astfel, se spune a fi pățit multe – „a fi trecut prin multe necazuri”, în timp ce din pățite este echivalent al lui „din experiență”, pentru că – nu-i așa? – tot pățitu-i priceput. Iar familiarul ce-ai pățit? cred că nu mai are nevoie de nicio precizare.

Continuare »

Verbul a(-și) reaminti s-a format prin derivare cu sufixul re- și înseamnă „a(-și) aminti din nou, a rechema în minte”. Atunci când are nuanță tranzitivă, se referă la „a face pe cineva să-și aducă din nou aminte de ceva”, stabilind sinonimie cu verbe precum a evoca, a reîmprospăta, a rememora, dar și cu – de pildă – un arhaism ca a poftori.

Acum ceva vreme, Facebook a introdus o aplicație nouă, „On This Day”, care mi-a devenit repede foarte simpatică. Mă poartă înapoi în timp și îmi reamintește ce, cui, de unde și cum am spus lucruri anul trecut, acum doi ani și tot așa… Bucurii mărunte, evenimente pierdute, oameni plecați, melodii redescoperite, gânduri zburate. Nimicuri. Dar câtă viață și câtă vreme în ele!

Continuare »

În ce-a de-a patra tranșă de adăugare de termeni noi – și cea mai mare – Oxford Dictionaries Online a inclus cuvinte care ne amintesc cine suntem și de ce ne pasă în 2014. De exemplu „xlnt” (adj.), simbol al dorinței noastre de a sări peste literele obositoare din conversațiile în ritm alert din zilele noastre.

Oxford a adăugat circa 1000 de cuvinte noi de această dată. E important de remarcat că acest potop care reflectă folosirea modernă — de cuvinte pe care le folosim acum și cum le folosim. Criteriul de admitere în istoricul Oxford English Dictionary este însă mult mai ridicat, cerând ca termenii să dovedească că au o putere mai mare de persistență.

Continuare »