Verbul a colabora vine din limba franceză (collaborer), dintr-un și mai vechi latinesc (collaborare), și are două sensuri principale. Se referă, mai întâi de toate, la „a participa alături de alții la realizarea unei acțiuni sau a unei opere care se efectuează în comun; a lucra împreună”. Cel de-al doilea sens are legătură cu activitatea de „a publica o lucrare într-un periodic sau într-o culegere; a scrie materiale pentru o publicație”.

Cele mai des utilizate sinonime sunt a conlucra și a coopera. Dar aș spune că articolele din dicționar sunt destul de puțin relevante în lămurirea sensului profund al acestui cuvânt și adoptă un ton oarecum… administrativ în definirea lui. E adevărat, evident, că acesta le este scopul, dar faptul rămâne: mie verbul acesta mi se pare chintesența uneia dintre cele mai frumoase și mai de preț experiențe umane.

Momentul în care reușești să găsești tovarăși de drum, parteneri de proiect, asociați de încredere, momentul în care ești părtaș la un efort comun și intri în rezonanță cu oameni apropiați, alături de care lupți pentru același scop, ei bine, momentul acela este egalat în intensitate doar de savurarea victoriei la sfârșit de muncă, de chin, de strădanie, de discuții, de negocieri, de experimente, de încercări, de soluții salvatoare. La sfârșit de tot. Căci din astfel de colaborări se nasc cele mai frumoase proiecte și cele mai trainice prietenii. Căci victoriile de unul singur sunt desăvârșite, dar cele dimpreună cu alții sunt neprețuite.