Victoria luptei dintre cuvinte nu se va măsura în urale, ci în tăcere. Este o bătălie sângeroasă bazată pe modul în care vorbim, iar victimele sunt cuvintele pe care le folosim în mod normal în fiecare zi, dar e posibil ca nu pentru multă vreme.

În fiecare an dicţionarele adaugă termeni în dicţionare. Dar ce se întâmplă cu acei termeni care şi-au trăit veacul? Când a fost ultima oară când aţi folosit termenul „fortnight” pentru a vă referi la „două săptămâni” libere? A mai rostit cineva cuvântul „bonzer” („excelent”) în ultimul deceniu? Aceste cuvintele, ca şi multe altele pe lângă acestea, se află pe lista termenilor pe cale de dispariţie.

Continuare »

Verbul a concerta a pătruns în limba română dinspre surorile ei latine – it. concertare și fr. concerter – și are, la noi, două sensuri principale, cu arii de utilizare diferite. Prima dintre semnificații este și cea previzibilă, legată de spectacolele muzicale – „a da un concert”. Dicționarele sunt extrem de seci referitor la această accepție, singurul detaliu suplimentar fiind trimiterea la sensul 1 al substantivului înrudit. Căci, cercetând îndeaproape, descoperim că acest substantiv mai are un sens, mult mai rar folosit.

Poate sugerând aceeași idee a efortului comun pentru a obține un produs finit superior, concert înseamnă și „înțelegere, unire, acord între mai multe state sau persoane în vederea unui scop comun”. Verbul corespunzător se utilizează, prin urmare, în sfera diplomatică, având în vedere acțiunea șefilor de state și diplomaților de „a se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cădea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o măsură (politică) comună”.

Prin extindere de sens, verbul se folosește și pentru „a pune la cale, a pregăti (în comun)”, iar sinonimia poate viza lexeme ca a se înțelege, a se învoi. Foarte interesant mi se pare faptul că adjectivul concertat se folosește aproape exclusiv cu sensul conferit de această a doua trimitere a termenului – de obicei în combinație cu substantivul eforturi sau cu referire la rezultatul acestora – „stabilit, hotărât împreună cu alții”.

Continuare »

Continuare »

Verbul a (se) fortifica face parte dintre cele a căror pătrundere în limba română poate fi asociată fenomenului lingvistic numit relatinizare. Acesta a fost împrumutat din limba latină (din fortificare), unul dintre elementele care au favorizat acest proces fiind şi existenţa unor termeni similari în alte limbi romanice – franţuzescul fortifier, de la care l-am primit, direct, şi pe a (se) fortifia.

Are două sensuri de bază, unul utilizându-se în domeniul militar şi însemnând „a întări un loc prin lucrări de fortificaţie”. În această situaţie, termenul poate avea în vedere aşezări ori linii de luptă, fiind sinonim cu a consolida ori cu a (se) retranşa, care se foloseşte extrem de rar. De asemenea, e interesantă echivalenţa cu a (se) întemeia, o accepţie mai veche a acestuia referindu-se la stabilirea unui nou oraş.

Celălalt sens al verbului a (se) fortifica face trimitere la „a face ca organismul să fie mai puternic, mai rezistent, a face mai robust, a face să capete forţe fizice şi morale”, fiind sinonim cu a (se) căli, a (se) fortifia, a (se) oţeli sau, uneori, cu a (se) întrema. Dintre antonime, dicţionarele precizează câteva, doar pentru această a doua accepţie a cuvântului – a se hârbui, a se ramoli, a slăbi.

Continuare »

Mara Study, specializată în turismul educaţional, se ocupă cu trimiterea copiilor în tabere internaţionale în străinătate. Acum însă organizează o tabără internaţională România, cu profesori vorbitori nativi. Puteţi alege între o tabără de germană sau o tabără de engleză în România.

Tabăra Internaţională România este organizată împreună cu International Projects, partenerul din Germania, care este specializat în organizarea de tabăre de engleză şi germană în Anglia, respectiv Germania. Tabăra Internaţională România se desfăşoară în Complexul Marea Neagră, o locaţie sigură şi confortabilă. Copii din toată ţara şi copii germani vin în tabăra de germană şi tabăra de engleză în România să se bucure de o vacanţă însorită la mare, să-şi facă prieteni cu care comunică în limba engleză sau germană. Tabăra de germană şi tabăra de engleză îi ajută să înveţe de la profesori vorbitori nativi, să facă sport, să descopere România, şi să trăiască experienţa unei tabere internaţionale aşa cum sunt şi cele din Anglia sau Germania.

Continuare »

Chiar dacă este lucrarea cea mai completă pe plan mondial a unei limbi de circulaţie internaţională, Oxford English Dictionary (OED) e posibil să dispară pentru totdeauna de pe rafturile bibliotecilor, întrucât volumele tipărite nu mai sunt viabile comercial. Editorii se tem că următoarea ediţie nu va mai apărea niciodată în format tipărit din pricina mărimii sale considerabile, numai o versiune online fiind viabilă şi accesibilă celor dedicaţi studiului limbii engleze. În acest moment, se are în vedere doar latura academică, deoarece cea de-a treia ediţie a faimosului dicţionar, estimată să acopere 40 de volume, a depăşit cu 20 de ani orarul stabilit.

Michael Proffitt, editorul-şef al OED, a spus că această capodoperă mamut se confruntă cu întârzieri pentru că „informaţia supraîncărcată” de pe internet încetineşte ritmul culegătorilor. Echipa formată din 70 de filologi, printre care se află şi lexicografi, etimologişti şi experţi în pronunţie, lucrează la cea mai recentă ediţie, cunoscută sub numele de „OED3”.

Continuare »