Victoria luptei dintre cuvinte nu se va măsura în urale, ci în tăcere. Este o bătălie sângeroasă bazată pe modul în care vorbim, iar victimele sunt cuvintele pe care le folosim în mod normal în fiecare zi, dar e posibil ca nu pentru multă vreme.

În fiecare an dicţionarele adaugă termeni în dicţionare. Dar ce se întâmplă cu acei termeni care şi-au trăit veacul? Când a fost ultima oară când aţi folosit termenul „fortnight” pentru a vă referi la „două săptămâni” libere? A mai rostit cineva cuvântul „bonzer” („excelent”) în ultimul deceniu? Aceste cuvintele, ca şi multe altele pe lângă acestea, se află pe lista termenilor pe cale de dispariţie.

Victoria Morgan, editor senior la Macquarie Dictionary declară:

Cuvintele pot ieşi din dicţionar. Chiar dacă nu tindem să eliminăm atât de multe cuvinte pe cât adăugăm există categoric o limită. Ediţia actuală cântăreşte 5 kg, aşa că în dicţionarul fizic avem o restricţie de spaţiu.

Nick Enfield, profesor de lingvistică la Sydney University spune că există o similaritate între cuvinte şi haine:

Cuvintele, ca şi moda, vin şi pleacă. Precum pantalonii evazaţi, unele cuvinte atrag foarte mult interesul în anumite perioade, dar se pot demoda foarte rapid. Cuvintele mor când nu se mai află în inima limbajului.

Termenii pe care-i folosim se schimbă din trei motive principale. Cuvintele se demodează deoarece lucrul la care se referă nu mai există; termenii la modă devin trecut; cuvintele pot fi înlocuite de alte modalităţi de vorbire.

Nick Enfield adaugă:

Motivul pentru care limba se schimbă este pentru că fiecare generaţie trebuie să înveţe o limbă a ei şi ceea ce fac este să construiască o versiune uşor schimbată. Nu trecem o limbă de la o generaţie la alta, ci o reconstruim, aşa că ceea ce este surprinzător este că limba rămâne pe cât stabilă este şi nu se schimbă mai mult.

Un studiu britanic din 2011 a descoperit că termeni precum „laggard”, „rambunctious” şi „felicitations” au înregistrat o scădere dramatică în utilizare. De la care termeni ne vom lua la revedere în curând?

cassette, floppy disk şi CD
Enfield spune:

Vorbiţi cu cei peste 30 de ani şi veţi avea o apreciere clară a ceea ce este compact discul. Însă nu ştiu dacă un tânăr de 17 ani va şti ce a fost o casetă, un CD sau un floppy disk. Dacă scăpăm de un proces sau de un obiect, aceasta e o modalitate sigură de a scăpa şi de un cuvânt. Sunt termeni de tranziţie pentru un fenomen de tranziţie. „Laptop” poate fi şi el în pericol datorită popularităţii tabletelor, în vreme ce „iPhone” ar putea în cele din urmă să fie şi el demodat, căci nu a reuşit să devină substantiv aşa cum a făcut-o „Google”.

groovy şi sick, dar nu cool
Enfield observă:

Termenii de argou sunt mereu în preajma zonei de excludere, pentru că ei au fost folosiţi iniţial între membrii subculturilor. În momentul în care încep să fie folosiţi de toată lumea, ei încetează să mai fie, ei bine, cool. Famila de cuvinte care se schimbă foarte repede sunt comparaţiile. Cuvinte precum „bun” sau „rău” au termeni (alternativi) la modă ca „sick”, „cool” sau „groovy”. „Groovy” nu e mort, dar nu e nici într-o formă prea bună, din pricina poveştii hippy din anii ’60 şi acelor stereotipuri stânjenitoare. Dacă cineva spune „that’s really groovy”, nu sună corect, în vreme ce „cool” a supravieţuit nevătămat, poate pentru că e scurt şi simplu. Taylor Swift cântă „this sick beat” şi expresia a devenit populară, dar sunt sigur că nu va avea viaţă lungă.

fiancé
Ştim ce înseamnă, dar dezagreăm termenul din ce în ce mai mult. Într-un studiu online din 2015 desfăşurat de BuzzFeed, o treime dintre cei interogaţi îl consideră „ciudat” şi preferă în schimb „partner”. Într-o rubrică din New York Times, Hayley Phelan a explicat de ce „logodnic/ă” este un eşec:

Sună caraghios, e pompos, chiar preţios. Este echivalentul verbal al purtării unu monoclu. În timpul logodnei mele nu am reuşit niciodată să rostesc cuvântul fără să mă simt, cumva, ca o nemernică.

fortnight
Ironic, chiar dacă limba engleză îşi continuă marşul de-a lungul şi latul globului, acest cuvânt englezesc a ajuns la coşul de gunoi. Enfield explică:

Odată cu globalizarea, o mulţime de oameni care folosesc limba engleză sunt vorbitori pentru care folosesc engleza drept a doua limbă şi în vreme ce în alte limbi există o mulţime de cuvinte pentru „săptămână”, nu sunt prea multe pentru „două săptămâni”. Cei care învaţă limba engleză pot afecta limba în timp, căci ei introduc idei şi obiceiuri noi. Pentru multe persoane termenul „fortnight” pare fără sens. Este foarte specific. De ce folosim un cuvânt pentru „două săptămâni” şi nu unul şi pentru trei? Şi de ce nu folosim prefixul „fort” şi pentru zile?

twice
„Thrice” şi „twice” sunt pe lista de aşteptare a cuvintelor ce urmează să fie eliminate. Macquarie Dictionary clasifică „thrice” drept „arhaic”, dar „twice” mai are încă zile de trăit, însă semnele nu sunt bune. În reclame, „twice” este lăsat deoparte în favoarea expresiei „two times”.

noon
Enfield este cel care susţine în continuare:

„Noon” este tot mai des înlocuit de „midday” („amiază”). E o schimbare subtilă, dar „noon” este pur şi simplu atât de demodat. Iar „afternoon” este mai sănătos ca niciodată.

baths, adrift şi pictures
Aceşti termeni nu mor, dar definesc din ce în ce mai puţine lucruri, căci există termeni mai moderni care le desemnează.

Morgan spune:

Aceşti termeni sunt demodaţi. Spunem „swimming pools” şi nu „swimming baths”, doar generaţia celor în vârstă mai spune că merge la „picture show”, iar cei tineri la „cinema”. „Adrift”, a fi absent fără a părăsi serviciul militar, este foarte puţin folosit. Macquarie a folosit un sistem de etichetări – „arhaic”, „demodat” şi „învechit” – pentru termenii din ce în ce mai puţin folosiţi. Dacă apar rar, vor fi eliminaţi din dicţionar.