Rezultate

26 iul.

„Love and Age” de Thomas Love Peacock

I Play’d with you ‘mid cowslips blowing,
When I was six and you were four;
When garlands weaving, flower-balls throwing,
Were pleasures soon to please no more.
Through groves and meads, o’er grass and heather,
With little playmates, to and fro,
We wander’d hand in hand together;
But that was sixty years ago.
Zburdam cu tine prin aglici,
Tu cinci, eu şapte-ani având;
Făceam din flori ghirlande mici,
Plăceri ce le-am uitat curând.
Umblam cu alţi zglobii ca noi
Pe deal, prin crâng, livezi şi lunci,
Tot mână-n mână amândoi –
Dar ani şaizeci au curs de-atunci.


Continuare »

19 iul.

„Echo” de Christina Rossetti

Come to me in the silence of the night;
Come in the speaking silence of a dream;
Come with soft rounded cheeks and eyes as bright
As sunlight on a stream;
Come back in tears,
O memory, hope, love of finished years.
Te-aştept să vii în liniştitul nopţii ceas,
Te-aştept mereu în visul mut dar grăitor,
Te-aştept să vii cu ochi senini şi dulce glas
Ca susur de izvor.
Să vii plângând,
Iubire destrămată prea curând.
O dream how sweet, too sweet, too bitter sweet,
Whose wakening should have been in Paradise,
Where souls brimfull of love abide and meet;
Where thirsting longing eyes
Watch the slow door
That opening, letting in, lets out no more.
O, vis, o, dulce, amar şi dulce vis,
Din care deşteptaţi, cu alţi îndrăgostiţi
La fel ca noi, ne-am fi trezit în paradis
De doruri mistuiţi.
Vezi poarta, iată,
Ea se deschide şi se-nchide doar o dată.
Yet come to me in dreams, that I may live
My very life again though cold in death:
Come back to me in dreams, that I may give
Pulse for pulse, breath for breath:
Speak low, lean low
As long ago, my love, how long ago.
Revino-n visul meu, de-ai şti cât te aştept!
Voi încerca înfiorata viaţă-n moarte.
Bătaia inimilor noastre un singur piept
În el o să le poarte.
Să me dezmierzi
Ca altădat’, când nu credeam c-ai să mă pierzi.
Christina Rossetti traducere de Virgil Frunză

04 iul.

Broască explodată

Doreşte cineva o porţie? :D

03 iul.

a promova (clasa)

Verbul a promova este un neologism care vine din latinescul promovere și, așa cum am discutat și cu altă ocazie, are mai multe sensuri. Cel care m-a preocupat zilele astea este și cel mai des folosit, cred – „a declara pe cineva absolvent al unui an de învăţământ, permiţându-i trecerea în anul următor”, echivalent al lui a trece (clasa), a avansa, a înainta.

Termenul este folosit și pentru a indica rezultatele pozitive ale examenelor, mai ales cele susținute la finalul gimnaziului și al ciclului liceal. Utilizarea pare legitimă, numai că există o diferență esențială între cele două situații: așa cum arată sistemul de învățământ românesc la momentul acesta, examenul de la sfârșitul clasei a VIII-a nu poate fi picat.

Continuare »

28 iun.

„Arbor Vitae” de Coventry Patmore

With honeysuckle, over-sweet, festoon’d;
With bitter ivy bound;
Terraced with funguses unsound;
Deform’d with many a boss
And closed scar, o’ercushion’d deep with moss;
Bunch’d all about with pagan mistletoe;
And thick with nests of the hoarse bird
That talks, but understands not his own word;
Stands, and so stood a thousand years ago,
A single tree.
Thunder has done its worst among its twigs,
Where the great crest yet blackens, never pruned,
But in its heart, alway
Ready to push new verdurous boughs, whene’er
The rotting saplings near it fall and leave it air,
Is all antiquity and no decay.
Rich, though rejected by the forest-pigs,
Its fruit, beneath whose rough, concealing rind
They that will break it find
Heat-succouring savour of each several meat,
And kernell’d drink of brain-renewing power,
With bitter condiment and sour,
And sweet economy of sweet,
And odours that remind
Of haunts of childhood and a different day.
Beside this tree,
Praising no Gods nor blaming, sans a wish,
Sits, Tartar-like, the Time’s civility,
And eats its dead-dog off a golden dish.
Cu caprifoi ca mierea festonat,
Cu iederă amară-ncins,
Crestat de-otrăvitori bureţi,
Sluţit de umflături şi cicatrice,
Vârât adânc în perna muşchilor,
Împresurat de vâsc păgân
Şi urâţit de cuiburi
Ale croncănitoarei păsări, stă
Şi-a stat aşa şi-n urmă c-un mileniu
Un singur arbor.
Şi trăsnetele au făcut prăpăd
Prin crăci, şi trunchiu-i se tot înnegreşte
Dar în străfundul lui e veşnic gata
Să-ntindă ramuri verzi, în timp ce-alături
Puieţii se-nmulţesc şi mor. El este
Antichitatea fără putrezire.
Chiar dacă porcii nu-l apreciază,
I-e fructul ne-ntrecut: sub coaja lui
Acei ce-o sparg găsesc
Un miez plin de arome şi un suc
Ce-ntinereşte creierii; parfumul
Şi gustul dulce-acrişor
Re-nviu potecile copilăriei
Şi zilele ce-au fost.
Lângă-acest arbor,
Ne-nchinător la zei, nemustrător,
Fără dorinţe, şade tătăreşte
Tipicul Timpului şi se înfruptă
Cu carne de câini morţi din tăvi de aur.
Coventry Patmore traducere de Leon Leviţchi

14 iun.

„Requiescat” de Matthew Arnold

Strew on her roses, roses,
And never a spray of yew!
In quiet she reposes;
Ah, would that I did too!
Ea doarme-aici, în pace;
Ah! de-aş dormi şi eu!
Nu tisa, roza-i place –
Aduceţi-i mereu…
Her mirth the world required;
She bathed it in smiles of glee.
But her heart was tired, tired,
And now they let her be.
Când ne zâmbea voioasă
O lume veselea;
Acum uitării lasă
Toţi inima ei grea.
Her life was turning, turning,
In mazes of heat and sound.
But for peace her soul was yearning,
And now peace laps her round.
Trăia o viaţă plină
De zbucium, pătimaşe…
Dar ea râvnea hodină –
Hodina azi o-nfaşe.
Her cabin’d, ample spirit,
It flutter’d and fail’d for breath.
To-night it doth inherit
The vasty hall of death.
Bogatul Suflet care
Se stinse sugrumat
De-azi-noapte zestre are
Al Morţii larg palat.
Matthew Arnold traducere de Tudor Dorin

© 2024 blog.ro-en.ro