Rezultate

19 mai

a ameninţa

Verbul a ameninţa are sensuri multe, aşa cum se cuvine unui cuvânt serios, rămas pe-aici încă de pe vremea romanilor. Înseamnă, întâi de toate, „a arăta intenţia de a face rău cuiva; a face un gest de ameninţare”, lucru pe care îl găsesc interesant, pentru că, de fapt, importanţă mai mare pare a o avea dezvăluirea propriu-zisă, nu atât intenţia – care poate rămâne neconcretizată. Scopul este acela de a intimida ori de a obţine ceva de la cel ameninţat.

Un alt sens al verbului presupune „a constitui o primejdie pentru cineva sau ceva” (a paşte, a pândi, a periclita, a primejdui), fără a implica vreo intenţionalitate, chiar fără a presupune o voinţă în spatele ameninţării. Tot impersonal, termenul înseamnă „a fi gata să…, a fi pe punctul de a…”, iar mai rar se poate referi la „a anunţa, a vesti, a prevesti ceva rău, primejdios”.

Continuare »

30 apr.

„Robin Hood and Little John”

When Robin Hood was about twenty years old,
With a hey down down and a down
He happend to meet Little John,
A jolly brisk blade, right fit for the trade,
For he was a lusty young man.
Când avea Robin douăzeci de veri
Ding-dong, ding-dong, ding-dong,
L-a cunoscut pe micul John,
Cel mult isteţ, la treabă fără preţ,
Şi tânăr, şi-n puteri.


Continuare »

16 apr.

„King John and The Bishop”

Off an ancient story Ile tell you anon,
Of a notable prince that was called King Iohn,
In England was borne, with maine and with might;
Hee did much wrong and mainteined litle right.
Povestea veche ce veţi asculta
E despre John, crai mare-n vremea sa,
Născut englez, tronând ca un satrap;
În toate celea şi-a făcut de cap.


Continuare »

19 mart.

„Chevy Chase” de Geoffrey Chaucer

The Percy out of Northumberland,
An avow to God made he
That he would hunt in the mountains
Of Cheviot within days three,
In the maugre of doughty Douglas,
And all that e’er with him be.
Sir Percy din Northumberland
Jurase cu glas tare
Că-n Cheviot, până-n trei zile,
Va-ncepe vânătoare
În ciuda dârzului sir Doulas
Şi-al oastei câtă are;
The fattest harts in all Cheviot
He would kill and carry away.—
‘By my faith,’ said the doughty Douglas again,
‘I will let that hunting if I may!’
C-o să răpună şi-o să ia
Cei mai graşi cerbi din Cheviot.
– „Poftească! Zise dârzul Douglas,
Am să-i îngădui – de-am să pot!


Continuare »

05 mart.

„I Have a Young Sister”

I have a yong suster
Fer beyonden the se,
Many be the drowryes
That she sente me.
Am, hăt peste mare,
O soră, şi-ades
Simboluri de dragoste
Ea mi-a trimes.


Continuare »

05 feb.

„The Faerie Queene” de Edmund Spenser

First Booke. Canto I. Cartea întâia. Cântul I.
A gentle Knight was pricking on the plaine,
Ycladd in mightie armes and silver shielde,
Wherein old dints of deepe woundes did remaine,
The cruell markes of many’ a bloody fielde;
Yet armes till that time did he never wield.
His angry steede did chide his foming bitt,
As much disdayning to the curbe to yield:
Full jolly knight he seemed, and faire did sitt,
As one for knightly giusts and fierce encounters fitt.
Un mândru Făt da pinteni peste plai,
Înveştmântat în fier, cu scut de-arghir
Pe care zimţi de răni adânci vedeai
Tot semn de-ncrâncenate-mpotriviri;
Fier nu purtase încă în turnir;
Sirep fugaci, muşca zăbala grea
Ne-nduplecat să rabde frâul-zbir;
Frumosul Făt, ce falnic se ţinea
Ca unul vrednic de-ncleştări, înfiorate prea.
And on his brest a bloodie Crosse he bore,
The deare remembrance of his dying Lord,
For whose sweete sake that glorious badge he wore,
And dead, as living, ever him ador’d:
Upon his shield the like was also scor’d,
For soveraine hope which in his helpe he had.
Right faithfull true he was in deede and word,
But of his cheere did seeme too solemne sad;
Yet nothing did he dread, but ever was ydrad.
Purta pe pieptu-i cruce sângerie,
Drag suvenir murindului Domn sfânt,
Şi-n dragul Lui purta el crucea vie.
Drag sus în cer, precum şi pe pământ.
Pe scut acelaşi semn şi-a fost săpând,
Nădejde-naltă-n naltul ajutor;
Cinstit era în faptă şi-n cuvânt,
Dar chipu-i prea înnegurat de-un nor;
El cel mereu temut, ci nicicând temător.
Upon a great adventure he was bond,
That greatest Gloriana to him gave,
(That greatest Glorious Queene of Faery lond)
To winne him worshippe, and her grace to have,
Which of all earthly thinges he most did crave:
And ever as he rode his hart did earne
To prove his puissance in battell brave
Upon his foe, and his new force to learne,
Upon his foe, a Dragon horrible and stearne.
Cu mare faptă se ştia dator
Domniţei Gloriana cea crăiasă,
Regina-n glorii-a Ţării Zânelor ‒
Lui slavă, şi-al ei har să-şi dobândească,
Cea mai râvnită-avere pământească;
Şi tot gonind, gonind, simţea ardoare
Mult să străluce-n luptă voinicească
Frângând vrăjmaş, ca braţul să-şi măsoare,
Frângând vrăjmaş, Balaur, fiară-ngrozitoare.
Edmund Spenser traducere de Dan Duţescu

© 2024 blog.ro-en.ro