Rezultate

25 feb.

a înmormânta

Verbul a înmormânta are semnificaţii clare şi – dureros de – puţin interpretabile. Înseamnă, din punct de vedere al denotaţiei, „a aşeza în mormânt (respectând anumite ritualuri)” (stabilind sinonimie cu a îngropa, a înhuma, a mormânta, a astruca), iar în accepţie conotativă – „a trece sub tăcere, a da ceva uitării”.

Vorba asta este, din aproape toate punctele de vedere, o tragedie. Da, ştiu că moartea şi-ngropatul sunt lucruri fireşti în natură (numai omul le face dramatice, parcă zicea Preda). Însă oricum ar fi, golul acela enorm care se cască în viscere când cineva pleacă nu-mi pare deloc vreun fapt comun. Şi nici n-aş vrea să-mi devină obişnuinţă – să fie el cât de firesc s-o vrea!

Continuare »

09 ian.

„Semne” de Lucian Blaga

Porumbii-prooroci îşi scaldă
aripile înnegrite de funingine
în ploile de sus.
Eu cânt —
semne, semne de plecare sunt.
Prophetic doves bathe in the rain
up there, wings blackened
by soot.
I sing —
signs, they are signs of leaving.


Continuare »

28 nov.

„El-Zorab” de George Coşbuc

La paşa vine un arab,
Cu ochii stinşi, cu graiul slab.
– „Sunt, paşă, neam de beduin,
Şi de la Bab-el-Manteb vin
Să-l vând pe El-Zorab.
An Arab to pasha draws near,
His eyesight dim and his voice sere.
„From Bedouins, pasha, I descend,
From Bab-el-Mandeb – I intend
To sell El-Zorab here.


Continuare »

19 nov.

a (se) gripa

Verbul a (se) gripa vine din franţuzescul gripper şi are două sensuri fundamentale. Într-un mod foarte ciudat, primul dintre acestea nu se referă la oameni, ci este un termen tehnic, folosit pentru motoare şi pentru piesele acestora, utilizat, prin urmare, exclusiv la persoana a treia – „a se bloca în timpul funcţionării, din cauza lipsei de lubrifianţi, din cauza unei ungeri defectuoase ori a unei răciri insuficiente”. Mult mai rar se foloseşte verbul acesta cu referire la oameni, moment în care înseamnă „a (se) îmbolnăvi de gripă”.

Lucrul mi se pare foarte ciudat, deoarece substantivul gripă are o mai largă răspândire cu sensul de „boală infecţioasă şi contagioasă, de natură virotică, localizată la nivelul aparatului respirator, care se manifestă printr-o stare generală proastă, febră, inflamaţia căilor respiratorii superioare, dureri musculare şi de cap etc.” Prin extindere de sens, e orice „afecţiune sezonieră care se manifestă prin febră, prin catar nazal sau bronhial”. Sinonimele sunt influenţă (rar), troahnă (popular) sau cataroi (învechit), şi nici poveste despre motoare.

Continuare »

05 nov.

a (se) muta

Verbul a (se) muta înseamnă, în primul rând, „a se mişca din locul în care se găseşte şi a se aşeza în alt loc” ori „a se întoarce, a schimba poziţia”. În afară de simpla deplasare, termenul se mai poate referi la schimbări importante din viaţa omului, fie „a (se) transfera dintr-un serviciu în altul, a primi numire în alt loc”, fie „a (se) strămuta, a se stabili (cu locuinţa, cu traiul) în alt loc, a-şi schimba domiciliul” ori „a schimba destinaţia”. Unul dintre cele mai utilizate sensuri are în vedere jocul de şah, însemnând „a modifica poziţia unei piese”.

Expresiile nu sunt prea numeroase, cea mai plastică referindu-se la „a-i muta cuiva fălcile sau căpriorii”, adică „a-i trage o palmă cu putere, a lovi peste obraz”. În plus, se pare că termenul avea un înţeles popular mai vechi, care era echivalent cu a înlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva), cu a modifica (direcţia, cursul) şi chiar cu a transforma. De aici, s-a ajuns la expresia „a-şi muta gândul”, cu sensul de „a-şi schimba părerea, intenţiile”, deci a se răzgândi, chiar a renunţa.

Continuare »

19 sept.

„The Pied Piper of Hamelin” de Robert Browning

Hamelin Town‘s in Brunswick,
By famous Hanover city;
The river Weser, deep and wide,
Washes its wall on the southern side;
A pleasanter spot you never spied;
But, when begins my ditty,
Almost five hundred years ago,
To see the townsfolk suffer so
From vermin, was a pity.
Burgul Hameln e-n Braunschweig aflat,
Lângă Hanovra, oraş cunoscut;
Fluviul Weser, adânc şi lat,
Zidu-i scaldă, în partea de sud;
Un loc mai plăcut nici n-aţi mai văzut;
Dar, când începe povestea de vale,
Acum cinci sute de ani fără ceva,
Să-i vezi pe târgoveţi aşa
De chinuiţi, era o jale.


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro