Verbul a (se) muta înseamnă, în primul rând, „a se mişca din locul în care se găseşte şi a se aşeza în alt loc” ori „a se întoarce, a schimba poziţia”. În afară de simpla deplasare, termenul se mai poate referi la schimbări importante din viaţa omului, fie „a (se) transfera dintr-un serviciu în altul, a primi numire în alt loc”, fie „a (se) strămuta, a se stabili (cu locuinţa, cu traiul) în alt loc, a-şi schimba domiciliul” ori „a schimba destinaţia”. Unul dintre cele mai utilizate sensuri are în vedere jocul de şah, însemnând „a modifica poziţia unei piese”.

Expresiile nu sunt prea numeroase, cea mai plastică referindu-se la „a-i muta cuiva fălcile sau căpriorii”, adică „a-i trage o palmă cu putere, a lovi peste obraz”. În plus, se pare că termenul avea un înţeles popular mai vechi, care era echivalent cu a înlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva), cu a modifica (direcţia, cursul) şi chiar cu a transforma. De aici, s-a ajuns la expresia „a-şi muta gândul”, cu sensul de „a-şi schimba părerea, intenţiile”, deci a se răzgândi, chiar a renunţa.

Sinonimele sunt însă extrem de variate, acoperind toate sensurile mai sus menţionate. Pornind de la a (se) clinti, a (se) clătina, a (se) mişca, a (se) deplasa, a schimba, a devia, până la neologisme – a (se) permuta, a (se) transfera, trecând prin registrul familiar şi regional – a (se) strămuta, a (se) trambala, a (se) coltosi, a (se) permutarisi. Sensul cel mai puţin obişnuit mi s-a părut cel care are legătură cu trecerea pe lumea cealaltă, sinonimia cu a (se) petrece, a asasina, a deceda, a se duce, a muri, a omorî, a pieri… E bine că nu mereu ne mutăm atât de definitiv.

Frumuseţea vorbei acesteia are şi bune şi rele, ca şi acţiunea pe care o numeşte. Mutatul poate să însemne lucruri pozitive, atunci când este urmare a dorinţei de mai bine şi a posibilităţii de a împlini această dorinţă. Dar operaţiunea în sine… eheheeeei, altă poveste! Îţi trebuie răbdare de înger, braţe de piatră, nervi de oţel, perseverenţă de Sisif, îndrăzneală de Prometeu şi înţelepciune de bufniţă. Dar orice se poate face cu bunăvoinţă şi cu voie bună, şi chiar dacă n-ai toate cele de mai sus… totul se rezolvă cu puţină încăpăţânare de catâr!