Când vine vorba de „metru”, americanii nu s-au pus de acord cu restul lumii cum să-i spună. Ei zic „meter„, ceilalţi zic „metre„.

Asta este valabil atât pentru unitatea de măsură, cât şi pentru unităţile de ritm din poezie, muzică etc.

Capcana constă în faptul că „meter” mai are un sens, care este folosit peste tot: aparat de măsură. Niciodată nu trebuie folosit „metre” cu acest sens, oriunde te-ai afla.

Echipa Cambridge Dictionary a ales „paranoid” („paranoic”) cuvântul anului 2016, după ce cercetătorii au examinat informaţiile a sute de milioane de căutări din dictionary.cambridge.org ca să descopere care termeni au aţâţat interesul utilizatorilor în acest an, iar acest termen s-a remarcat ca învingător detaşat.

Poate că nu este nicio surpriză că echipa Cambridge Dictionary a ales acest termen după un an cu adevărat plin de evenimente şi îngrijorător. În iunie, Marea Britanie a votat pentru părăsirea Uniunii Europene, provocând nesiguranţă în Regat şi în Europa; apoi, în noiembrie, după o campanie brutală şi fracţionară, alegătorii din SUA l-au ales pe omul de afaceri Donald Trump preşedinte, în defavoarea politicienei Hillary Clinton, într-una dintre cele mai extraordinare poveşti politice ale timpurilor moderne. La acestea se adaugă sângerosul război civil din Siria, atacurile teroriste din lume şi morţile şoc ale unor celebrităţi.

Continuare »

Oxford English Dictionary a ales „post-truth” ca fiind cuvântul anului 2016, într-un context politic în care se vehiculează termeni ca „alt-right,” „Brexiteer” şi „woke”.

OED defineşte „post-truth” ca „având legătură cu sau denotând circumstanţele în care faptele obiective sunt mai puţin influente în a modela opinia publică decât în a apela la emoţie şi la credinţele personale”.

Conform unei analize a Oxford English Corpus – care strânge milioane de termeni englezeşti scrişi sau vorbiţi din surse variate – folosirea termenului „post-truth” a crescut cu 2.000 la sută în ultimul an, mai ales în iunie, după votul Brexit şi succesul tot mai mare al campaniei prezidenţiale a lui Donald Trump.

Continuare »

Definit de Collins drept „retragerea Regatului unit din Uniunea Europeană”, dicţionarul a ales „Brexit” drept cuvântul anului 2016, datorită proliferării sale în lunile dinaintea referendumului şi a situaţiei de după. „Brexit”, cuvântul care a divizat o naţiune şi a împărţit un continent, a fost numit cuvântul anului pentru importanţa şi flexibilitatea sa. Collins adaugă că este cea mai importantă contribuţie politică adusă limbii engleze de la „Watergate”, care a introdus pe uşă cel mai folosit sufix („-gate”) al timpurilor moderne.

Sufixul a fost adaptat pentru a descrie evenimente fără nicio legătură cu un final, cum ar fi „Mexit” pentru retragerea jucătorului de fotbal Lionel Messi şi „Bakeit” pentru finalul serialului britanic „Bake Off” difuzat la BBC.

Continuare »

Verbul a reinventa nu mai apare în DOOM2, deși el era menționat în vechiul Dicționar ortografic. Dicționarele de neologisme îl înregistrează ca fiind venit din franceză (réinventer) și însemnând „a crea din nou ceea ce a fost deja inventat”. Prin urmare, este adevărat că prezența lui în limbă nu ar fi absolut necesară, poate, întrucât seensul său este deja acoperit printr-o structură relativ des utilizată.

Pe de altă parte însă, lumea în care trăim are câteva coordonate ce obligă subiecții la dezvoltarea unei capacități semnificative de adaptare. Realitățile cărora trebuie să le facem față se modifică atât de rapid, încât unul dintre cele mai importante lucruri pe care a învățat omul modern să le facă este acela de a se reinventa, de a se modifica pe sine până la găsirea unei formule ce îi permite să supraviețuiască și să se adapteze permanent.

Continuare »

Verbul a domicilia face parte dintr-o serie foarte importantă în limba română – a celor provenite din franceză (domicilier). Este un verb intranzitiv, care se folosește mai ales în formule administrative, însemnând „a-și avea sau a-și stabili domiciliul undeva”. Sinonimele sunt destul de numeroase, putându-se folosi, în funcție de context, a locui, a fi, a sta, a ședea, iar dintre regionalisme a hălădui, a băciui, a sălășlui, a sălăși sau a sălășui.

În principiu, adresa de domiciliu este cea înregistrată în buletin sau în cartea de identitate. Evident, o persoană poate avea mai multe proprietăți, dintre care o poate alege pe cea mai avantajoasă că domiciliu stabil, așa cum poate indica o altă adresă de corespondență (diferită de cea din acte), în cazul în care locuiește în altă parte, de fapt. Oricum ar fi, povestea asta cu adresele poate deveni, în timp, extrem de complicată.

Continuare »