Oxford English Dictionary a ales „post-truth” ca fiind cuvântul anului 2016, într-un context politic în care se vehiculează termeni ca „alt-right,” „Brexiteer” şi „woke”.

OED defineşte „post-truth” ca „având legătură cu sau denotând circumstanţele în care faptele obiective sunt mai puţin influente în a modela opinia publică decât în a apela la emoţie şi la credinţele personale”.

Conform unei analize a Oxford English Corpus – care strânge milioane de termeni englezeşti scrişi sau vorbiţi din surse variate – folosirea termenului „post-truth” a crescut cu 2.000 la sută în ultimul an, mai ales în iunie, după votul Brexit şi succesul tot mai mare al campaniei prezidenţiale a lui Donald Trump.

Katherine Connor Martin, responsabila dicţionarelor din SUA a diviziei Oxford University spune:

Ceea ce noi găsim cu totul special interesant este că încapsulează un fenomen trans-atlantic. Deseori, analizând termenii, găsim unii care sunt foarte importanţi în Marea Britanie, dar nu în SUA.

În ciuda faptului că este fără nicio îndoială legat de două evenimente politice însemnate din 2016, „post-truth” se află în circulaţie cel puţin din 1992, când a apărut într-un articol din Nation despre scandalul contra Iranului şi Războiul din Golf. Cuvântul este o reminiscenţă a „truthiness”, aparţinând lui Stephen Colbert, care defineşte adevărul nu ca un fapt, ci un sentiment legat de nivelul de tupeu, şi care a fost numit cuvântul anului în 2005 de Merriam-Webster şi American Dialect Society.

Martin explică diferenţa dintre cele două:

„Truthiness” este un mod amuzant de a discuta calitatea unor pretenţii specifice. „Post-truth” este un adjectiv care descrie un lucru mult mai mare. Spune că adevărul este privit în mare parte ca irelevant.

Casper Grathwohl, preşedintele Oxford Dictionaries a previzionat:

Nu e surprinzător că alegerea noastră reflectă un an dominat de discursuri politice şi sociale. Alimentat de avântul reţelelor de socializare ca o sursă de ştiri şi creşterea neîncrederii în faptele oferite de establishment, post-truth ca concept şi-a găsit baza lingvistică pentru o perioadă.

Iată şi lista cu ceilalţi termeni:

• adulting (s., informal): modalitate de a te comporta într-un fel caracteristic unui adult responsabil, mai ales îndeplinirea unor sarcini lumeşti, dar necesare.
• alt-right (s.): o grupare ideologică asociată cu conservatorismul extrem sau puncte de vedere reacţionare, caracterizată prin respingerea politicilor actuale şi de folosirea mijloacelor de informare online pentru a disemina în mod deliberat conţinut controversat.
• Brexiteer (s., informal): persoană care este în favoarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană.
• chatbot (s.): program pentru calculator conceput pentru a stimula conversaţia cu utilizatori umani, în special pe internet.
• coulrophobia (s.): frica extremă sau iraţională faţă de clovni.
• glass cliff (s.): folosit cu referire la o situaţie în care o femeie sau un membru al unui grup de minorităţi asced la o poziţie de conducere în circumstanţe solicitante în care riscul de eşec este mare.
• hygge (s.): convivialitate confortabilă şi relaxantă care duce la sentimentul de mulţumire sau bunăstare (privit ca o caracteristică definitorie a culturii daneze).
• Latinx (s.): persoană originară sau cu descendenţi din America Latină (folosit cu gen neutru sau ca alternativă nebinară pentru „Latino” sau „Latina”).
• woke (adj., SUA, informal): [iniţial de folosinţă africano-americană] alert la nedreptatea în societate, mai ales la rasism.