Rezultate

26 mart.

„The Blacksmiths”

Swarte-smeked smethes, smattered with smoke,
Drive me to deth with den of here dintes:
Swich nois on nightes ne herd men never,
What knavene cry and clattering of knockes!
The cammede kongons cryen after ‘Col! Col!’
And blowen here bellewes that all here brain brestes.
‘Huf, puf,’ saith that on, ‘Haf, paf,’ that other.
They spitten and sprawlen and spellen many spelles,
They gnawen and gnacchen, they groan togedire,
And holden hem hote with here hard hamers.
Of a bole hide ben here barm-felles,
Here shankes ben shackeled for the fere-flunderes.
Hevy hameres they han that hard ben handled,
Stark strokes they striken on a steled stock.
‘Lus, bus, las, das,’ rowten by rowe.
Swiche dolful a dreme the Devil it todrive!
The maistre longeth a litil and lasheth a lesse,
Twineth hem twein and toucheth a treble.
‘Tik, tak, hic, hac, tiket, taket, tik, tak,
Lus, bus, las, das.’ Swich lif they leden,
Alle clothemeres, Christ hem give sorwe!
May no man for brenwateres on night han his rest.
Oacheşi fierari afumaţi, fripţi de scrum şi funingini,
Moartea mi-o cheamă cu larma ciocanelor lor.
Nimeni asemenea zgomot n-aude noaptea!
Asemenea dangăt grozav de ghiorlani guralivi!
Scălâmbi şi mahmuri, cer: „Mangalul; Mangal!”
Şi suflă din foale de-şi sfarmă făptura
„Huf, Puf!” face unul; „Hof; Pof!” fac fârtaţii.
Scuipă, se-ntind şi deşiră poveşti sumedenii;
Scrâşnesc şi trosnesc din măsele, icnind împreună,
Încinşi de săltatul baroaselor groase.
Şorţ din tovaluri de taure au.
Şi pulpare drept pavezi, păzindu-i de para aprinsă,
Straşnic trosnesc cu baroasele grele-ale lor.
Straşnic izbesc pe ilaiele cele de criţă.
„Boc, boc”; şi „Bam, bam!” bat cu rândul –
Aşa tânguios tărăboi Belzebut să-l stârpească!
Covaciul îndreaptă un fier şi mai ciocăne altul,
Le-înţeapănă-olaltă şi ţiuie-o notă înaltă:
„Ţic, ţic!” „Pic, pac!” „Pic, pac”; „Ţic, ţac!”
Cioc, boc! Bam, bum! … cam acesta li-i traiul
Acestor de gloabe cizmari – osândi-i-ar Hristos!
Nici noaptea n-ai tihnă de fierul ce sfârâie-n apă.
traducere de Tudor Dorin

19 mart.

„Chevy Chase” de Geoffrey Chaucer

The Percy out of Northumberland,
An avow to God made he
That he would hunt in the mountains
Of Cheviot within days three,
In the maugre of doughty Douglas,
And all that e’er with him be.
Sir Percy din Northumberland
Jurase cu glas tare
Că-n Cheviot, până-n trei zile,
Va-ncepe vânătoare
În ciuda dârzului sir Doulas
Şi-al oastei câtă are;
The fattest harts in all Cheviot
He would kill and carry away.—
‘By my faith,’ said the doughty Douglas again,
‘I will let that hunting if I may!’
C-o să răpună şi-o să ia
Cei mai graşi cerbi din Cheviot.
– „Poftească! Zise dârzul Douglas,
Am să-i îngădui – de-am să pot!


Continuare »

12 mart.

„The Twa Sisters”

There was twa sisters in a bowr,
Edinburgh, Edinburgh
There was twa sisters in a bowr,
Stirling for ay
There was twa sisters in a bowr,
There came a knight to be their wooer.
Bonny Saint Johnston stands upon Tay
Într-un iatac trăiau două surori,
Edinburgh, Edinburgh,
Într-un iatac trăiau două surori,
Stirling, iarăşi, de temei,
Într-un iatac trăiau două surori,
Şi-un tânăr le peţea adeseori,
Mândrul Johnston e pe Tay,


Continuare »

01 ian.

„În marea trecere” de Lucian Blaga

Soarele-n zenit ţine cântarul zilei.
Cerul se dăruieşte apelor de jos.
Cu ochi cuminţi dobitoace în trecere
îşi privesc fără de spaimă umbra în albii.
Frunzare se boltesc adânci
peste o-ntreagă poveste.
The sun at noo holds high the balance of the day.
The sky gives itself to the waters down below.
With soft eyes, the cattle passing look
fearless at their shadows in pools.
Branches vault a huge roof
tell the whole story of the world.
Nimic nu vrea să fie altfel decât este.
Numai sângele meu strigă prin păduri
după îndepărtata-i copilărie,
ca un cerb batrân
după ciuta lui pierdută în moarte.
Everything is happy to be what it is.
Only my blood shouts through the forest
in search of its lost youth
like an old stag
in search of the mate death stole from him.
Poate a pierit subt stânci.
Poate s-a cufundat în pământ.
În zadar i-aştept veştile,
numai peşteri răsună,
pâraie se cer în adânc.
Perhaps she lies under some rocks somewhere.
Perhaps the earth has swallowed her up.
I wait in vain for news
but only caves resound
and springs ask to go deeper.
Sânge fără răspuns,
o, de-ar fi linişte, cât de bine s-ar auzi
ciuta călcând prin moarte.
Blood without answer,
if the earth were filled with silence
you would hear the death run of the deer.
Tot mai departe şovăi pe drum —
şi, ca un ucigaş ce-astupă cu năframa
o gură învinsă,
închid cu pumnul toate izvoarele,
pentru totdeauna să tacă,
să tacă.
On and on, swaying on the road —
like a killer who gags with a handkerchief
I try to stop the mouth of springs
forevere, forever,
with my fist.
Lucian Blaga traducere de R. MacGregor-Hastie

23 dec.

a desfide

Verbul a desfide este dintre cele destul de rar folosite, care cer de obicei o situaţie extremă pentru justificarea utilizării. Înseamnă „a chema, a provoca pe cineva să dovedească ceva, ştiut fiind că nu va reuşi”, putând să reprezinte, într-o confruntare, şi o modalitate de „a spune cuiva că nu este crezut sau că este considerat incapabil”.

Termenul este folosit foarte des în sinonimie cu a înfrunta, cu a sfida şi cu a brava, însemnând „a înfrunta, a nesocoti o primejdie”, pierzându-şi ceva din conotaţiile sensului de bază. Ceea ce aseamănă cele două situaţii este însă atitudinea: implică provocare, sfidare, dispreţ, dar şi pericol.

Continuare »

18 nov.

a (se) scădea

Verbul a (se) scădea vine, se pare, din latină şi are destul de multe sensuri. Primul dintre acestea este lămurit mai curând cu ajutorul sinonimiei, precizându-se echivalenţa cu termeni precum a descreşte, a (se) diminua, a (se) împuţina, a (se) micşora, a (se) reduce, atunci când vine vorba despre o cantitate, un indice, o valoare. Atunci când are nuanţă intranzitivă, se poate folosi şi despre intervale de timp – a se scurta.

Probabil cea mai comună utilizare este cea din domeniul matematicii, unde înseamnă „a efectua operaţia de scădere”. În afară de numere, se mai poate referi la bani (a reţine o parte din ei) şi la preţuri (a ieftini), la obiecte (a-şi micşora volumul), la mări şi râuri (a-şi coborî nivelul), la mâncăruri (a-şi pierde o parte din apă prin fierbere), la orice fel de procedee în desfăşurare (a slăbi în intensitate), la foc (a se potoli), la glas (a se coborî) ori la astre (a coborî spre apus). Şi mai sunt şi altele.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro