Din punctul meu de vedere, verbul a trăncăni face parte dintre cele care sună grozav. Înseamnă, conform dicţionarelor, „a vorbi mult şi fără rost, a îndruga vrute şi nevrute”, stabilind sinonimie cu a flecări, a sporovăi, a pălăvrăgi, a bârfi. Aspectul care mi-a atras atenţia a fost o altă serie de sinonime, care face mai curând referire la un aspect fizic, concret al verbului – a durăi, a durui, a hodorogi, a hurui, pentru că, iniţial, cuvântul se referea la tot soiul de zgomote neplăcute şi deranjante. De unde se vede că termenul are două conotaţii fundamentale, căci, aşa cum spune şi experienţa mea personală, pe cât de urât şi de prostesc este obiceiul trăncănelii-bârfă, pe atât de plăcută şi de relaxantă este minunata şi lăsata de la Dumnezeu trăncăneală-sporovăială cu amicii.

Continuare »

* cotizant apare ca noutate în DOOM2 (probabil ca să compenseze lipsa substantivului taxat, care nu există, dar aşa ar trebui să ne cheme în vremurile astea); funcţionează cu valoare adjectivală sau substantivală, cu pluralul cotizanţi şi femininul cotizantă-cotizante

! cotnari apare şi ca substantiv comun; se precizează faptul că este vorba despre „vin”, că se desparte cot-nari şi că este substantiv neutru (cu o problemă legată de identitatea număr-formă, presupun)

! a cotrobăi devine mai permisiv în flexiune; avem indicativul prezent eu cotrobăi/cotrobăiesc, imperfectul el cotrobăia şi conjunctivul el să cotrobăie/cotrobăiască

* country, provenit din engleză, cu pronunţia cantri şi despărţirea coun-try, este atât adjectiv invariabil, cât şi substantiv neutru cu articularea country-ul

! covăsit apărea şi anterior consemnat ca adjectiv; cu o problemă serioasă, se pare – era neutru; dar s-a rezolvat, în noul DOOM e masculin. Acuma, ţinând cont de faptul că singura sintagmă (cel puţin după ştiinţa mea) în care funcţionează e „lapte covăsit”, iar substantivul are aici genul neutru… fiecare iese din încurcătură cum poate.

Pentru prima oară în România, aveţi la dispoziţie un sistem unic de învăţare a limbii engleze, de tipul all inclusive. Cu această metodă de la Eurocor, învăţaţi să vorbiţi, să scrieţi şi să citiţi în cel mai uşor şi modern mod posibil, chiar şi în maşină.

Învăţaţi rapid engleza exersând doar câte 15 minute zilnic, chiar dacă nu aţi mai studiat niciodată această limbă. Veţi avea rezultate încă de la primele lecţii.

Continuare »

Lexis Piteşti organizează în perioada 12 aprilie – 12 iulie 2010 un curs de socializare în limba engleză pentru adulţi, nivel mediu. Acesta vine în întâmpinarea celor care au deja cunoştinţe de gramatică şi un vocabular bogat, dar mai păstrează încă stângăcii în comunicare. Este un curs original de conversaţie în limba engleză, conceput să ajute la înlăturarea tuturor barierelor de comunicare în diferite situaţii sociale.

Continuare »

A pregǎti îşi lǎmureşte sensurile prin explicaţii precum „a aranja ceva din timp” sau „a face ca ceva sǎ fie gata”, iar atunci când are dimensiune reflexivǎ, verbul trimite la „a fi pe punctul sau a fi gata sǎ…”. Este interesant cât de multe lucruri pot fi pregǎtite: ţinutele sau încǎperile, mâncǎrurile sau petrecerile, lecţiile sau examenele, şi oamenii pentru distracţii sau pentru somn, pentru drum sau pentru un discurs, pentru veşti proaste sau pentru operaţii dificile; se foloseşte, de asemenea, „a pregǎti terenul” pentru orice demers care presupune crearea unor condiţii prielnice pentru orice fel de operaţiune.

Termenul face parte dintre cele specifice acestei perioade a anului. În ultimele zile ale lui decembrie, oamenii sunt într-o de neînchipuit agitaţie, pentru a-şi gǎti casele şi sufletele de sǎrbǎtoare. Cineva îmi spunea zilele astea cǎ, de fapt, Crǎciunul este o stare de spirit şi m-am pomenit gândind cǎ nu sunt multe ocaziile care cumuleazǎ semnificaţii pentru toate soiurile de oameni – şi mǎ gândesc aici cel puţin la douǎ extreme: cei credincioşi şi cei atei. Crǎciunul îi adunǎ împreunǎ, iar semnificaţia sa profundǎ rǎmâne o opţiune personalǎ a fiecǎruia dintre noi, dar toţi, deopotrivǎ, ne împodobim casele, ne încǎrcǎm mesele, ne dǎruim cadouri, ne revedem rudele şi ne urǎm, oricât ar fi de departe, prietenii.

Continuare »

Verbul a se încrede înseamnă a pune temei pe ceva, sau mai ales pe cineva, a se bizui ori a conta pe vreun lucru ori pe vreo persoană. În diverse situaţii, şi cu grade diferite de implicare (ceea ce determină intensităţi variate ale dezamăgirii post factum), oamenii se pot baza fie pe vorbele, fie pe cinstea ori pe onestitatea semenilor lor; îşi pot pune toată nădejdea în altcineva (şi atunci apare frumoasa expresie „mă încred în tine”), ori pot avea o părere exagerată asupra propriului sine (îmi aduc aminte cu plăcere de „ce te încrezi atâta?” cu care îi taxam, în copilărie, pe fuduli şi îngâmfaţi).

Continuare »