Verbul a (se) grozăvi are un sens foarte bine cunoscut şi prezent în toate dicţionarele, care înseamnă, în registru familiar şi ironic, „a avea o impresie exagerat de bună despre propriile însuşiri (şi a face caz de ele)”. Probabil că mult mai des se utilizează expresia „a (o) face pe grozavul”, echivalentă cu „a-şi da aere”. Sinonimele cele mai folosite sunt a se lăuda şi a se îngâmfa.

Verbul este un derivat al adjectivului grozav care, pe lângă sensul înrudit cu cele discutate până aici („remarcabil, excepţional, extraordinar”), mai are o accepţie, negativă. Astfel, pornind de la o oarece înrudire cu substativul groază, termenul înseamnă, de exemplu, groaznic, îngrozitor. Interesant mi s-a părut însă faptul că această semnificaţie a verbului corespunzător nu apare explicată. Cele mai darnice sunt dicţionarele de sinonime, unde apare echivalenţa cu a deforma, a desfigura, a poci, a schimonosi, a sluţi, a strâmba, a urâţi.

Continuare »

Verbul a (se) obidi face parte din registrul arhaic al limbii şi este extrem de rar folosit în limba vorbită curent, dar are, pentru mine, o sonoritate minunată şi o semnificaţie năucitoare, extrem de dragă sufletului meu. Forma reflexivă înseamnă, în primul rând, „a se lăsa pradă deznădejdii sau durerii”, fiind sinonim (în ordinea crescătoare a intensităţii) cu a se indispune, a se necăji, a se amărî, a se mâhni, a se îndurera, a jeli, a deznădăjdui.

S-a format din substantivul obidă, care mie îmi pare la fel de complex ca şi dorul pe care atâta ni-l lăudăm. Căci e, (aproape) simultan, întristare (adâncă), durere (sufletească), mâhnire, amărăciune, jale, necaz, ciudă, mânie, nedreptate, asuprire, jignire, insultă, umilire. Deci, mai aproape de rostul etimologic este forma tranzitivă a verbului, echivalentă cu a asupri, a împila, a năpăstui, a oprima, a oropsi, a urgisi…

Continuare »

Verbul a uniformiza este unul sec şi fără prea multe complicaţii lingvistice. Înseamnă „a da un caracter uniform, a face să fie uniform”. Cel mai cunoscut sinonim este a omogeniza, iar antonimele cele mai des utilizate sunt a diversifica şi a varia. Cam asta e tot. Fără lămuriri suplimentare, fără deplasări de sens, fără dificultăţi de înţelegere: ca în viaţă – ori eşti la fel ca ceilalţi supuşi ai uniformizării, ori nu.

În general, uniformizarea este văzută ca un proces negativ. Asta în ciuda faptului că, de foarte multe ori, şabloanele ne ajută să ajungem mai repede la soluţii, fără a depune un efort uriaş şi conservând energie. Dar felul în care societatea, cu toate sistemele ei de toate soiurile, încearcă să ne supună, trasformându-ne în indivizi şablonarzi şi obedienţi, ne înfurie. Aş spune, prin urmare, că oamenilor nu le place să fie incluşi/încadraţi/încorsetaţi în clişee.

Continuare »

Verbul a (se) săvârşi face parte dintre acelea care mie mi se par tare frumos sunătoare. Primul lui sens, cel actual, se lămureşte prin sinonimia cu a face, a înfăptui, a îndeplini – adică „a face să aibă loc, a transforma în fapt”, având uneori şi conotaţie negativă, echivalentă cu a comite. Celelalte două sensuri ale termenului sunt considerate învechite şi regionale, însemnând – pe de o parte – „a duce ceva la bun sfârşit, a termina cu bine”, iar atunci când are valoare reflexivă chiar a muri.

Mulţimea de verbe echivalente regăsite în dicţionarele de sinonime m-a luat complet pe nepregătite; sunt multe şi extrem de variate, referindu-se la tot felul de sfârşituri şi la tot soiul de situaţii. Le înşir aici, fără a le diferenţia după semnificaţie şi înrudiri: a alcătui, a asasina, a celebra, a comite, a compune, a constitui, a deceda, a dispărea, a (se) duce, a executa, a forma, a isprăvi, a încheia, a muri, a oficia, a omorî, a pieri, a prăpădi, a realiza, a răposa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima, a termina, a ucide…

Continuare »

Verbul a (se) influenţa înseamnă (în dicţionare, sec şi fără prea multe nuanţe) „a exercita o influenţă asupra unei fiinţe sau a unui lucru; a supune unei influenţe, a modifica printr-o influenţă”, fiind sinonim cu a înrâuri şi putând avea chiar sens reciproc. Privind familia lexicală a acestui cuvânt, atrage atenţia faptul că substantivul influenţă şi adjectivul influent par mult mai bogate în sensuri decât verbul corespunzător.

Acesta are, dacă îl reducem la esenţă, două accepţii – una pozitivă şi una negativă, în funcţie de efectul pe care îl suferă persoana/obiectul asupra căruia este îndreptată acţiunea. Mai mult decât atât, uneori pare decisiv factorul „voinţă” în exercitarea influenţei asupra cuiva… În sensul că, cel mai adesea, influenţăm pozitiv fără voia noastră, chiar fără să ne dăm seama; influenţa negativă are nevoie însă de intenţie şi de tenacitate.

Continuare »

Utilizarea cuvintelor cu semnificaţie negativă, pentru testarea IELTS