Rezultate

21 mai

a tuna

Verbul a tuna e de sezon: ploile cu fulgere şi tunete sunt semne incontestabile ale venirii anotimpului cald. Prin urmare, primul sens al termenului se referă exact la acest aspect, însemnând „a se produce sau a se auzi, a răsuna tunetul” (în urma unei descărcări electrice în atmosferă), situaţie în care sinonimele sunt a detuna, chiar a trăsni. Dintr-un alt punct de vedere, se pare că există un sens învechit al cuvântului, care are în vedere acţiunea de „a trage cu tunul sau cu alte arme de foc”.

În mod evident, elementul fundamental de semnificaţie este cel sonor. Prin extindere de sens, cuvântul poate fi folosit cu referire la „a produce un zgomot mare, a scoate un vuiet puternic”, stabilind sinonimie cu a bubui, a vui. În registru figurat, verbul are în vedere tonalitatea glasului uman – „a vorbi cu glas ridicat, ce răsună puternic”, sinonim cu a striga, a ţipa, a urla. Cele mai frumoase sunt, desigur, expresiile: a tuna şi a fulgera („a fi furios, a face scandal”), a tunat şi i-a adunat (ironic, despre cei care se potrivesc la rele).

Continuare »

19 mart.

a risca

Verbul a risca face parte dintr-o categorie specială, a termenilor care se referă la spiritul uman şi la capacitatea de a acţiona în lipsa unor garanţii definitive date de procesul de anticipare. În funcţie de pericolul pe care îl presupune, cuvântul are în vedere „a participa la o acţiune nesigură, a acţiona ori încerca la noroc” – explicaţie fără o vibraţie foarte puternică, ori „a-şi pune în primejdie viaţa, onoarea, a (se) expune unui pericol posibil” – situaţie în care implicaţiile sunt mai serioase, mai profunde. Indiferent de accepţie, acţiunea în sine presupune un element atitudinal, acela de „a-şi asuma riscul”.

Două dintre elementele explicative mi-au atras atenţia în mod deosebit. Primul – că în ciuda acestei foarte puternice participări personale pe care o implică, verbul nu se foloseşte cu valoare reflexivă: forma mă risc este învechită şi nerecomandată de norma actuală. Al doilea – că explicaţiile cuvântului par să se situeze într-o zonă negativă. Am întâlnit una singură care făcea referire la faptul că asumarea riscului se face „biruind frica sau jena”, toate celelate având în prim-plan mai curând ceea ce se poate pierde. Lucru pe care îl găsesc surprinzător, pentru că, de obicei, nu riscăm nimic fără a avea şi ceva şanse de câştig…

Continuare »

16 ian.

a (se) informa

Verbul a (se) informa este unul fundamental în zilele noastre, fără a fi, desigur, o invenţie a lumii moderne. Înseamnă „a da cuiva informaţii despre ceva sau despre cineva, a face cunoscut”, adică „a face să dispună de o informaţie, a pune în cunoştinţă de cauză, a pune la curent”, iar nuanţa reflexivă se referă la „a căuta să se pună la curent cu ceva, a strânge informaţii despre ceva”. Prin urmare, termenul pare să aibă atât un sens general, presupunând pur şi simplu acumularea de informaţie nediferenţiată, cât şi un sens mai restrâns, având în vedere o informare punctuală, referitoare la un anumit subiect bine determinat, în încercarea de a afla cât mai multe despre el. Dintre sinonime, în funcţie de contextul potrivit oricăreia dintre situaţiile menţionate, se pot aminti a se interesa, a (se) iniţia, a se documenta, a (se) edifica, a anunţa, a înştiinţa, a cerceta, a aviza, a încunoştinţa, a vesti, a comunica, a preveni, dar şi regionalisme ca a cerca şi a ştirici.

Continuare »

09 ian.

a (se) creştina

Verbul a (se) creştina este un derivat al termenului creştin, având legătură – exclusiv, cum pare la o primă vedere – cu sensul de bază al acestuia. Se referă, deci, la „a deveni creştin sau a face să se creştineze”, stabilind sinonimie aproape definitivă cu verbul a (se) boteza – în religia creştină, desigur, pentru că nu cunosc o alta care să aibă acest obicei. Nu există niciun fel de umbră de îndoială asupra felului în care trebuie folosit acest verb şi, dincolo de faptul că se pot oficia creştinări aproape tot timpul anului, valoarea gestului pare a fi legată de sărbătoarea Bobotezei şi de numele lui Ioan Botezătorul, evenimente religioase de seamă ale perioadei în care ne aflăm acum.

Continuare »

03 ian.

Bilanţul anului 2011

Anul 2011 a fost cel mai bun de până acum pentru ro-en.ro. Numărul utilizatorilor a crescut cu 40%, depăşind 350.000 într-o singură lună, ceea ce a dus audienţa în poziţie de top în domeniu.

Conţinutul a crescut considerabil, ca în fiecare an. S-a investit mult în obţinerea unei pronunţii audio de calitate, cu diferenţiere între pronunţia britanică şi cea americană. S-au realizat numeroase îmbunătăţiri referitoare la viteză, care a crescut în medie de aproape două ori.

Pentru noul an, obiectivele sunt ambiţioase. Foarte probabil interfaţa va fi modificată major, pentru a face loc conţinutului suplimentar şi pentru a face mai vizibile unele informaţii utile, dar care acum sunt trecute prea des cu vederea. Desigur, şi dicţionarele vor continua să fie îmbogăţite cu sensuri. Şi îmbunătăţirea performanţei pentru a nu a mai apărea „ambuteiaje” la orele de vârf rămâne în vizor.

La mulţi ani, cu multe traduceri reuşite!

21 dec.

„Journey of the Magi” de T.S. Eliot

‘A cold coming we had of it,
Just the worst time of the year
For the journey, and such a long journey:
The ways deep and the weather sharp,
The very dead of winter.
And the camels galled, sore-footed, refractory,
Lying down in the melting snow.
„Am umblat prin vreme rece,
Nimerind pentru călătorie timpul cel mai rău din an.
Şi ce călătorie lungă:
Drumuri desfundate, aspră vremuire
chiar în miez de iarnă”.
Erau mohorâte cămilele, cu răni pe copite,
Încruntate zăceau în zăpada ce se topea.


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro