Verbul a îngădui are un prim sens tranzitiv, care înseamnă „a da voie; a da cuiva permisiunea, a-l lăsa”, fiind sinonim, în acest caz, cu a admite, a încuviința, a lăsa, a permite, a tolera. Reflexivul reciproc se folosește în limbajul popular, fiind echivalent cu „a se învoi, a se înțelege unul cu altul, a se avea bine, a trăi în armonie”, în timp ce o altă accepție populară a termenului presupune „a avea răbdare, a da răgaz, a lăsa pe altă dată”, adică a aștepta sau a amâna, a păsui. Ca regionalism, este utilizat ca echivalent al lui a întârzia, a zăbovi.

Are, de asemenea, și valori care presupun o conștientizare voită a unei realități – un reflexiv construit cu dativul subiectului („a-și da voie în mod conștient, a-și asuma dreptul”) și un intranzitiv („a-și reține dorința de a face ceva”). O serie de termeni echivalenți, care funcționează în registrul arhaic ori regional, îi dau o savoare deosebită: a aprobălui, a întemeia, a obicni, a ogodi, a se pleca, a pozvoli, a se prinde, a pristăni, a volnici.

Tot astfel, mai are, pe lângă cele menționate, extrem de multe alte sinonime, în funcție de context: a absolvi, a accepta, a aproba, a autoriza, a concede, a concepe, a consimți, a cuteza, a da, a diminua, a domoli, a ierta, a împăca, a încuviința, a îndrăzni, a îndreptăți, a îndritui, a se îndupleca, a îndura, a înghiți, a înțelege, a se învoi, a justifica, a prilejui, a primi, a răbda, a scuti, a slăbi, a suferi, a suporta. Și lista ar putea continua…

Continuare »

Verbul a leza vine din franțuzescul léser și este folosit ca termen livresc, fiind, în dicționare, explicat mai mult prin sinonimii. Se referă la a vătăma, a răni, iar sensul figurat are în vedere o similitudine de sens cu a jigni, a ofensa.

Dintr-un alt punct de vedere privind lucrurile, verbul înregistrează o echivalenți cu „a aduce (cuiva) un prejudiciu, a păgubi (pe cineva)”. Alte sinonime acceptate, în funcție de context, sunt a afecta, a dăuna, a insulta, a înjosi, a prejudicia, a traumatiza, a ultragia.

Continuare »

Verbul a fișa este un derivat regresiv din substantivul feminin fișă (ajuns la noi din franceză – fiche). Termenul înseamnă „a extrage pe fișe însemnări dintr-o lucrare (științifică) scrisă, în vederea documentării, a elaborării unei opere etc.”, adică „a face, a alcătui fișe” ori „a transpune pe fișe”. Explicațiile nu sunt prea detaliate, dar nici lucrurile nu par atât de complicate.

Un al doilea sens presupune „a extrage pe fișe datele bibliografice fundamentale privitoare la o carte sau la un periodic, pentru a le așeza în catalogul bibliotecii”, adică „a întocmi, a înregistra pe fișe de bibliotecă” ori „a întocmi o bibliografie”. Se poate vorbi deci despre munca unui bibliotecar sau despre demersurile unui cercetători de a construi o bibliografie completă pe o temă anume.

Continuare »

Verbul a răguși este intrazitiv și înseamnă „a i se îngroșa și a-i slăbi cuiva vocea din cauza inflamării laringelui, a coardelor vocale”. Termenul are etimologie necunoscută, dar pare a avea o legătură cu substantivul gușă. Se folosește pentru glas, voce, sunete, dar și cu sens extins, pentru oameni sau pentru animale, atunci când „își pierd claritatea vocii, producând sunete înfundate”.

Sinonimele nu sunt foarte numeroase, unele dintre ele funcționează în registru regional – a sitivi, a (se) știri, iar altele apar cu sens figurat – a se dogi, a se hodorogi. Și cam asta e tot… Nici în literatură nu pare a fi prea des folosit, dar cred că nu este necesar să insist asupra faptului că, deși nu face parte dintre vorbele de seamă, nici de dispărut nu prea văd cum s-ar putea, pentru că reprezintă un simptom serios al oricărui tip de viroză ori răceală.

Continuare »

Verbul a hoinări este format prin derivare de la adjectivul hoinar, iar sensul cel mai comun este „a umbla hoinar, a bate drumurile, a călători mult și fără țintă, fără rost, fără căpătâi”. La rândul său, adjectivul s-a format prin derivare de la substantivul hoină/oină – termen cu origine necunoscută, numele unui joc vechi.

Dintre sinonimele cel mai des folosite, mai aproape de sensul profund al termenului se găsesc a colinda, a cutreiera, a peregrina, a pribegi, a rătăci, iar a vagabonda poate fi considerat un echivalent cu o nuanță ușor peiorativă. Regionalismele și arhaismele sunt multe și interesante: a bădădăi, a budușlui, a hăimăni, a horhăi, a lăinici, a nemernici, a ștrengări, a tălălăi, a techerghi.

Sunt frumoase și expresiile echivalente, care par a folosi cu precădere două verbe: a umbla creanga ori a umbla frunza frăsinelului, a umbla lelea / teleleu, dar și a bate străzile, drumurile sau pădurile. Iar dintre neologisme, dicționarele identifică un singur sinonim, livrescul a flana, venit din franceză (flâner).

Continuare »