08 mai
Prostul satului
O crâşmă unde toţi se cred deştepţi 
Rezultate
01 apr.
a patetiza
Verbul a patetiza vine din limba franceză (pathétiser), este intranzitiv și e folosit mai ales în registrul livresc. Definițiile sunt două – „a pune patos (în ceva)” și „a exagera caracterul patetic”. Și cam asta este tot ce precizează dicționarele despre acest verb.
Pot să înțeleg și să apreciez primul sens al verbului. Puține lucruri care merită făcute în viața asta pot fi realizate fără dăruirea pătimașă de sine. Semnificația lui este înaltă, iar această dimensiune lipsește din multe aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Evident că nu toți avem destine excepționale, așa că poate părea ciudată afirmația că patosul ar fi un ingredient necesar al vieții… Și totuși. Când de frumoși sunt oamenii însuflețiți de pasiuni!
Continuare »
25 mart.
a rostui
Verbul a rostui este un derivat al substantivului rost, cu sufixul -ui și are mult mai multe sensuri decât m-aș fi așteptat. Dintre toate, cel pe care îl cunoșteam era „a umple cu un material de etanșizare și a netezi rosturile dintre cărămizile unei zidării, dintre pavelele sau bordurile unei șosele etc. pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie sau de infiltrație”. Evident, nu de pe vremurile când construiam șosele, ci după ce-am tot trecut prin renovări…
Un alt sens care mi-a sunat cunoscut a fost „a procura ceva prin mijloace improvizate”, adică familiara expresie „a face rost de ceva” – văd sinonimia cu a procura, dar habar n-aveam că i se potrivește verbul a rostui! Iar două dintre celelalte explicații vin din zone necunoscute mie: „a forma cu mâna rostul urzelii la războiul de țesut” și „a bate, de o parte și de alta, vârful dinților unei pânze de ferăstrău”.
Mai sunt două utilizări, legate de pragmatismul firesc al omului – „a aranja pe cineva într-un post, într-o situație convenabilă” sau „a așeza conform unor cerințe de ordin practic”, dar acestea mă interesează mai puțin. Pentru că cel mai mult îmi place sensul care are legătură cu rostuirea aceea importantă, a facerii de sine și a găsirii de loc în viața asta: „a așeza, a aranja așa cum trebuie; a face ordine”, deci a rândui cum se cuvine, a nimeri rostul tuturor lucrurilor.
Continuare »
16 iul.
a îndrăzni
Verbul a îndrăzni înseamnă „a avea curaj, a nu se teme, a nu-i fi frică”. Pare a fi obținut prin derivare, din „în” şi „drăzni”, ultimul fiind venit dintr-un slav mai vechi. Sinonimele sunt, în funcție de context, a cuteza, a se încumeta, a-şi îngădui, a pofti, a-şi permite, a se semeți, iar dintre antonime, menționăm a se jena, a se rușina, a se sfii, a se teme.
Este urmat mai ales de o propoziție complementară construită folosind conjunctivul şi-şi întregește sensul cu precizări de tipul „a risca biruind frica sau jena”, inclusiv în expresii precum „cine nu îndrăznește, nu izbutește”.
Continuare »
09 mai
„Thou Shalt Not Kill” de G.K. Chesterton
| I had grown weary of him; of his breath And hands and features I was sick to death. Each day I heard the same dull voice and tread; I did not hate him: but I wished him dead. And he must with his blank face fill my life – Then my brain blackened; and I snatched a knife. |
Mă plictisea, de-aproape, de departe; Mâini, chip, răsuflu mă scârbeau de moarte. Un glas, un pas, din zori și până-n seară… Și nu-l uram; dar aș fi vrut să moară. Cum, să nu scap de-acest neisprăvit O viață? Și-am pus mâna pe cuțit. |
| But ere I struck, my soul’s grey deserts through A voice cried, ‘Know at least what thing you do.’ ‘This is a common man: knowest thou, O soul, What this thing is? somewhere where seasons roll There is some living thing for whom this man Is as seven heavens girt into a span, For some one soul you take the world away – Now know you well your deed and purpose. Slay!’ |
Când să lovesc, din tainiți sufletești, Un glas: “Măcar să știi ce săvârșești! E-un om de rând; știi, Suflete, cumva, Ce este? Unde-i zarea, undeva, E vreo ființă pentru care el E zeci de ceruri prinse-ntr-un inel. Ei îi răpești întreaga lume sfântă. Acum că rostul îl cunoști, împlântă!” |
| Then I cast down the knife upon the ground And saw that mean man for one moment crowned. I turned and laughed: for there was no one by – The man that I had sought to slay was I. |
Svârlind cuțitul, am văzut, mirat, Că omul e de-un nimb încununat. Și-am râs – nu era nime-n jurul meu Iar osândita jertfă eram eu. |
G.K. Chesterton | traducere de Leon Levițchi |
27 mart.
Dramele traducătorului în budoarul autorului – Cum traducem limbajul licenţios
Profesioniștii, dar și curioșii sunt așteptați miercuri, 28 martie 2018, de la ora 19:00, în Sala Perpessicius din Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8), la prima ediție a atelierelor de discuție din 2018: „Dramele traducătorului în budoarul autorului – Cum traducem limbajul licențios”. Este o discuție fără perdea despre provocările la care este supus traducătorul față în față cu limbajul licențios.
Ioana Miruna Voiculescu, membră ARTLIT și inițiatoarea acestei întâlniri, întreabă doi distinși traducători experimentați și curajoși, Luana Schidu (traducătoarea trilogiei „Jurnalul dragostei” de Anais Nin) și George Volceanov (cunoscut pentru isprava retraducerii lui Shakespeare cu expresiile obscene la locul lor) despre cuvinte tari, pudibonderie, cenzură și rostul lor în traducere.
Continuare »