Verbul a (se) mărita este corespondentul pentru femei al lui a (se) însura. Ca şi pentru acesta din urmă, explicaţia restricţiilor legate de sens are logică, în momentul în care este analizată etimologia termenului, dar şi lexemele înrudite din limbile-surori – it. marito „soţ”. Verbul vine din latinescul maritare şi înseamnă „a se căsători sau a da o fată în căsătorie”.

Termenul mărit-măriţi (cu accent pe ultima silabă) poate avea şi valoare substantivală, masculin sinonim cu „soţ, mire; bărbat; ginere” – e adevărat, doar în registrul arhaic şi regional. Dacă este neutru, poate fi folosit în expresii de tipul fete de mărit („bune de măritat”) sau a-şi face de mărit („a face vrăji pentru a se mărita”).

Continuare »

În ce-a de-a patra tranșă de adăugare de termeni noi – și cea mai mare – Oxford Dictionaries Online a inclus cuvinte care ne amintesc cine suntem și de ce ne pasă în 2014. De exemplu „xlnt” (adj.), simbol al dorinței noastre de a sări peste literele obositoare din conversațiile în ritm alert din zilele noastre.

Oxford a adăugat circa 1000 de cuvinte noi de această dată. E important de remarcat că acest potop care reflectă folosirea modernă — de cuvinte pe care le folosim acum și cum le folosim. Criteriul de admitere în istoricul Oxford English Dictionary este însă mult mai ridicat, cerând ca termenii să dovedească că au o putere mai mare de persistență.

Continuare »

Editorii americani ai Merriam-Webster s-au comportat diferit de colegii lor britanici de la Oxford Dictionaries. Când vine vorba să aleagă cuvântul anului, alegerea celor de la Oxford este mai degrabă editorială, o selecţie calitativă cu scopul de a aduce o schimbare culturală, în vreme ce Merriam-Webster se bazează mai mult pe numere. Şi astfel, pe baza celor mai populare cuvinte ale acestui an, editorii din Springfield, Massachusets, au declarat învingătorul: „science” („ştiinţă”).

Alegerea poate părea banală pe lângă „selfie” al celor de la Oxford, însă editorii susţin că alegerea lor este una proprie. „Datele noastre indică faptul că unele dintre cele mai căutate cuvinte din dicţionar sunt cele care reflectă idei mari şi care stau la pândă în spatele titlurilor,” scrie editorul Peter Sokolowski într-o declaraţie. Editorii leagă termenul „science”, un termen pe care utilizatorii l-au căutat de până la 176% mai mult decât anul trecut, cu discuţiile politice despre schimbările climatice şi în educaţie, dar şi cu ultima carte a lui Malcolm Gladwell („David and Goliath: Underdogs, Misfits, and the Art of Battling Giants”), criticată drept o interpretare greşită a ştiinţei. „Este un cuvânt conectat la dihotomiile culturale vaste: ştiinţă şi credinţă, raţiune şi ideologie, observaţie şi intuiţie, evidenţă şi tradiţie”, spune şi Peter Sokolowski, editor la Merriam-Webster.

Continuare »

Verbul a pudrui este o ciudăţenie care funcţionează în registrul vechi al limbii, dar DOOM2 îl include între vorbele sale, acceptându-l alături de sinonimele lui: a prăfui, a presăra. Este, desigur, un termen ce aparţine familiei lexicale a substantivului pudră, fiind o formă arhaică a verbului a pudra, adică „a (se) da cu pudră”.

Aşa cum e lesne de intuit, operaţiunea sus-numită poate avea o utilizare medicală (a presăra un medicament sub formă de praf pe suprafaţa pielii, pentru a trata şi proteja), estetică (a se farda, pentru a înfrumuseţa, a face să capete un aspect plăcut), ori culinară (a acoperi cu un strat subţire de pulbere – făină sau zahăr).

Continuare »

Verbul a (se) muta înseamnă, în primul rând, „a se mişca din locul în care se găseşte şi a se aşeza în alt loc” ori „a se întoarce, a schimba poziţia”. În afară de simpla deplasare, termenul se mai poate referi la schimbări importante din viaţa omului, fie „a (se) transfera dintr-un serviciu în altul, a primi numire în alt loc”, fie „a (se) strămuta, a se stabili (cu locuinţa, cu traiul) în alt loc, a-şi schimba domiciliul” ori „a schimba destinaţia”. Unul dintre cele mai utilizate sensuri are în vedere jocul de şah, însemnând „a modifica poziţia unei piese”.

Expresiile nu sunt prea numeroase, cea mai plastică referindu-se la „a-i muta cuiva fălcile sau căpriorii”, adică „a-i trage o palmă cu putere, a lovi peste obraz”. În plus, se pare că termenul avea un înţeles popular mai vechi, care era echivalent cu a înlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva), cu a modifica (direcţia, cursul) şi chiar cu a transforma. De aici, s-a ajuns la expresia „a-şi muta gândul”, cu sensul de „a-şi schimba părerea, intenţiile”, deci a se răzgândi, chiar a renunţa.

Continuare »

Verbul a declina are multe sensuri diferite, între care cu greu se poate găsi o conexiune. Primul dintre acestea se referă la „a trece un nume gramatical – substantiv, adjectiv, pronume, numeral sau articol, prin toate cazurile sale” (termenul vine, pe filieră franceză, din latină, deci poate avea în vedere şi numărul părții morfologice), operaţiune ce presupune, desigur, modificarea formei cuvântului.

Într-o altă accepție, mai rară și apărând mai ales în expresii, termenul se folosește cu referire la faptul de „a-și declina numele, calitatea”, deci a le spune cu voce tare, a le preciza, a face să fie cunoscute, stabilind sinonimie cu a (se) prezenta, a (se) recomanda. Trebuie, desigur, stabilit faptul că acest sens este considerat învechit, deși structura „a-și declina identitatea” se utilizează.

Continuare »