Rezultate

14 nov.

„Strangeness of Heart” de Siegfried Sassoon

When I have lost the power to feel the pang
Which first I felt in childhood when I woke
And heard the unheeding garden bird who sang
Strangeness of heart for me while morning broke;
Or when in latening twilight sure with spring,
Pausing on homeward paths along the wood,
No sadness thrills my thought while thrushes sing,
And I’m no more the listening child who stood
So many sunsets past and could not say
What wandering voices called from far away:
When I have lost those simple spells that stirred
My being with an untranslated song,
Let me go home for ever; I shall have heard
Death; I shall know that I have lived too long.
Când nu voi mai putea simți fiorul
Ce mă trecea, copil fiind, în zori
De câte ori cânta, rostindu-și dorul,
Vreo pasăre-n grădină, printre flori, –
Sau când, în vreun amurg de primăvară,
Mergând prin crâng, spre casă, pe poteci,
Nu voi mai sta, cu inima amară,
S-ascult cum cântă sturzii și când, deci,
Nu voi mai fi copilul uluit
Ce nu știa să spună-al cui e glasul
Ce cheamă de departe,-n asfințit,
Înseamnă că-i aproape bun-rămasul:
Pierzând aceste simple vrăji, voi ști
Că am trăit prea mult, și pot muri.
Siegfried Sassoon traducere de Petre Solomon

15 oct.

a vitaminiza

Verbul a vitaminiza vine din limba germană – vitaminisieren și are, la noi, două sensuri. Primul dintre acestea este tranzitiv și înseamnă „a îmbogăți alimentele cu vitamine”, iar cel de-al doilea este reflexiv și se referă la „a urma un tratament cu vitamine”. Nu are sinonime, nu are înlocuitori, nu are sensuri suplimentare, nu formează expresii.

Nu știu exact cum se vitaminizează alimentele, dar cunosc în detaliu procesul de vitaminizare la care sunt nevoită să recurg în fiecare primăvară și toamnă: dur și serios, pentru că organismul meu este foarte slăbit în anotimpurile acestea de trecere. Evident, spun „vitaminizare”, dar mă refer și la sporirea aportului de minerale necesare bunei mele funcționări.

Continuare »

25 apr.

„The Changeling” de Charlotte Mew

Toll no bell for me, dear Father dear Mother,
Waste no sighs;
There are my sisters, there is my little brother
Who plays in the place called Paradise,
Your children all, your children for ever;
But I, so wild,
Your disgrace, with the queer brown face, was never,
Never, I know, but half your child!
Nu bateți clopotul pentru mine, nu irosiți niciun suspin,
Dragă Tată, dragă Mamă;
Iată-le pe surioarele mele, iată-l pe frățiorul meu mezin
Jucându-se într-o poiană ce Rai se cheamă,
Copiii voștri, toți, copiii voștri pe vecie;
Dar eu, cu porniri nenfrânate,
Ocara voastră, cu fața ciudată, tuciurie,
Niciodată, știu, niciodată n-am fost copilul vostru decât pe jumătate!


Continuare »

04 apr.

„I am the Reaper” de William Ernest Henley

I am the Reaper.
All things with heedful hook
Silent I gather.
Pale roses touched with the spring,
Tall corn in summer,
Fruits rich with autumn, and frail winter blossoms–
Reaping, still reaping–
All things with heedful hook
Timely I gather.
Eu sunt Culegătorul.
Cu grijuliul cosor eu câte toate
Tăcut le culeg,
Roze pale cu mângâiere de primăvară,
Grâu înalt vara-n toi,
Poame-mbogăţite de toamnă
Şi fragile flori ale iernii –
Culeg, întruna culeg –
Cu grijuliul cosor eu câte toate
La timp le culeg.
I am the Sower.
All the unbodied life
Runs through my seed-sheet.
Atom with atom wed,
Each quickening the other,
Fall through my hands, ever changing, still changeless.
Ceaselessly sowing,
Life, incorruptible life,
Flows from my seed-sheet.
Eu sunt Semănătorul,
Toată viaţa cea neîntreruptă
Trece prin traista mea cu seminţe,
Atom cununat cu atom,
Fiecare-nviindu-l pe celălalt,
Cad printre mâinile mele,
Veşnic schimbându-se, mereu neschimbaţi.
Neîncetat, semănând,
Viaţa, viaţa ce nu putrezeşte
Curge din traista mea cu seminţe.
Maker and breaker,
I am the ebb and the flood,
Here and Hereafter,
Sped through the tangle and coil
Of infinite nature,
Viewless and soundless I fashion all being.
Taker and giver,
I am the womb and the grave,
The Now and the Ever.
Făcător şi sfărâmător,
Eu sunt secarea şi revărsarea,
Aici şi Apoi.
Gonit prin încâlcişul şi vălmăşagul
Nesfârşitei naturi,
Pe nevăzute, pe neauzite
Eu plămădesc tot ce este fiinţă.
Primitor şi dăruitor,
Eu sunt pântecul şi mormântul,
Cel ce se cheamă Acum şi Deapururi.
William Ernest Henley traducere de Dan Duţescu

19 mart.

a se solidifica

Verbul a se solidifica este un neologism (venit din franceză – solidifier și italiană – solidificare) și înseamnă „a trece sau a face să treacă un corp din stare lichidă în stare solidă (sau, mai rar, din stare gazoasă), prin răcire sub o temperatură dată”.

Prin extindere de sens, este sinonim cu a îngheța, dar forma reflexivă se utilizează ca echivalent al lui a se slei (cu referire la grăsimi), a se întări, a se învârtoșa, a se coagula, a se închega, a se prinde, a se strânge – unele dintre ele fiind doar regionalisme.

Continuare »

17 ian.

„A Ballad Of Burdens” de Algernon Charles Swinburne

The burden of fair women. Vain delight,
And love self-slain in some sweet shameful way,
And sorrowful old age that comes by night
As a thief comes that has no heart by day,
And change that finds fair cheeks and leaves them grey,
And weariness that keeps awake for hire,
And grief that says what pleasure used to say;
This is the end of every man’s desire.
Povara frumuseţii. Joc obscur,
Iubire sinucisă fără rost
Şi vârstă sosind noaptea ca un fur
Ce-n timpul zilei bestie a fost;
Schimbare-a dimineţii în apus,
Urtât ce, treaz, se-aşteaptă-nchiriat
Şi chin spunând ce poftele-au mai spus:
Aşa sfârşesc dorinţele unui bărbat.


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro