Rezultate

30 aug.

„Prologue of the Earthly Paradise” de William Morris

Of Heaven or Hell I have no power to sing,
I cannot ease the burden of your fears,
Or make quick-coming death a little thing,
Or bring again the pleasure of past years,
Nor for my words shall ye forget your tears,
Or hope again for aught that I can say,
The idle singer of an empty day.
Nu ştiu să cânt ce este-n iad sau rai,
Nu pot a voastre temeri să alin,
În faţa morţii mă cutremur, vai,
Nu pot să vă redau ceasul senin,
Cu vorba mea n-o să uitaţi de chin,
Nădejdea nu pot să v-o dau, în veci –
Sunt trubadurul unei zile seci.


Continuare »

13 mart.

a aromatiza

Verbul a aromatiza este parte a procesului de relatinizare, venind din latinescul aromatizare, pe filieră franceză – aromatiser. Este un verb tranzitiv care înseamnă, mai întâi de toate, „a da un miros sau un gust plăcut unei substanțe, cu ajutorul aromelor”. Procedeul, în sine, are în vedere realizarea unui adaos sau amestec de aromate (cuvânt pe care l-am găsit ca sinonim al lui mirodenii).

Există și un termen specializat, care se referă la „a obține (prin diverse procedee chimice) o hidrocarbură aromatică” (care are în moleculă un ciclu de 5-6 atomi de carbon cu o structură specifică). Care nu ne pricepem la chimie, nu ne băgăm unde nu ne fierbe oala cu… molecule de carbon, și ne vedem de celelalte sensuri.

Continuare »

20 iul.

„Ode to Evening” de William Collins

If aught of oaten stop, or past’ral song,
May hope, chaste Eve, to soothe thy modest ear,
Like thy own solemn springs,
Thy springs and dying gales,
O nymph reserved, while now the bright-haired sun
Sits in yon western tent, whose cloudy skirts,
With brede ethereal wove,
O’erhang his wavy bed;
Now air is hushed, save where the weak-ey’d bat
With short shrill shriek flits by on leathern wing,
Or where the beetle winds
His small but sullen horn
As oft he rises ‘midst the twilight path
Against the pilgrim, borne in heedless hum:
Now teach me, maid composed,
To breathe some softened strain,
Whose numbers stealing through thy dark’ning vale
May not unseemly with its stillness suit,
As musing slow, I hail
Thy genial loved return.
For when thy folding star arising shows
His paly circlet, at his warning lamp
The fragrant Hours, and elves
Who slept in flowers the day,
And many a nymph who wreathes her brows with sedge
And sheds the fresh’ning dew, and lovelier still,
The pensive pleasures sweet
Prepare thy shad’wy car.
Then lead, calm votress, where some sheety lake
Cheers the lone heath, or some time-hallowed pile
Or upland fallows grey
Reflect its last cool gleam.
But when chill blust’ring winds, or driving rain,
Forbid my willing feet, be mine the hut
That from the mountain’s side
Views wilds, and swelling floods,
And hamlets brown, and dim-discovered spires,
And hears their simple bell, and marks o’er all
Thy dewy fingers draw
The gradual dusky veil.
Dacă vreun viers de trișcă ori de-oier,
Ţi-ar alinta auzul, Evă castă,
Ca mândrele-ţi izvoare,
Zefiri şi primăveri…
Acum, o, Nimfă, când bălaiul soare
Stă-n cortul cel de-amurg, cu nori pe poale,
Ţesuţi din tort ceresc
Peste-aşternut de unde;
Văzduhu-i mut; doar lilieci miopi
Pe-aripi de piele zbor, ţipând strident
Şi-un cărăbuş tot suflă
Ursuz în cornul crân,
Zburând la scăpătat, pe cărărui
Spre peregrini, zănatic zumzăind;
Mă-nvaţă-acum, fecioară,
Să-ngân un cântec blând,
Al cărui stih plutind prin pâcla văii
Să nu se-mbie strâmb cu pacea ei,
Când, visător, slăvesc
Întoarcerea-ţi duioasă!
Căci steaua ta, nălţată, când şi-arată
Inelul pal pe lampa ce vesteşte
Ceas de balsam, iar elfii
Câţi ziua dorm prin crâng,
Şi multe nimfe cu cununi de stuf
Împrăştie-mprospătătoare rouă,
Iar dulci visări gătesc
Umbroasa ta caleaşcă –
Atunci ne du spre lacul neted care
Plai gol şi vechi columne-nviorează,
Sau munţi pustii răsfrânge
În recele lui licăr.
Iar când abraşul crivăţ, şfichiul ploii
Mă-mpiedică să merg, coliba dă-mi-o
Ce din pripor priveşte
Spre-avanele puhoaie,
Spre sate mici, spre turle-abia zărite –
Şi clopotul le-ascultă şi peste tot ia seama
Cum tu cu mâini de rouă
Ţeşi molcomul amurg…
While Spring shall pour his showers, as oft he wont,
And bathe thy breathing tresses, meekest Eve;
While Summer loves to sport
Beneath thy ling’ring light;
While sallow Autumn fills thy lap with leaves;
Or Winter, yelling through the troublous air,
Affrights thy shrinking train
And rudely rends thy robes;
So long, sure-found beneath the sylvan shed,
Shall Fancy, Friendship, Science, rose-lipp’d Health,
Thy gentlest influence own,
And hymn thy fav’rite name!
Cât timp vor fi iuţi ploi de Primăvară,
Să-ţi spele ţie pleata, blândă Evă,
Iar Vara va să zburde
Sub zarea ta târzie,
Şi-n frunze o să scalde smeada Toamnă,
Şi cât urlând prin vajnic vifor, Iarna
Îţi va goni alaiul
Şi straiele-ţi va smulge –
Tot atât timp, sclavi gingăşiei tale,
Ştiinţa, Pacea, Visul şi Blândeţea
Îţi vor purta pecetea
Şi numele-ţi iubi-vor!
William Collins traducere de Tudor Dorin

07 mart.

a (se) boșorogi

Verbul a (se) boșorogi m-a surprins, pentru că una dintre semnificațiile lui îmi era complet necunoscută. Nu știam că primul sens al termenului înseamnă „a se îmbolnăvi de hernie”, având legătură cu boșorog – „persoană care suferă de hernie”.

Celălalt sens al substantivului, cel figurat, este mult mai cunoscut și înseamnă „om bătrân, ramolit”, iar verbul se referă la „a pierde vigoarea fizică și intelectuală (în special din cauza vârstei înaintate)”, fiind sinonim, de pildă, cu a se hârbui, a îmbătrâni, a se ramoli, a se rablagi, a se rebegi, a se surpa, a se vătăma.

Continuare »

09 mart.

a accepta

Verbul a accepta vine, pe filieră franceză (accepter), din limba latină – acceptare. Se defineşte extrem de succint, bazându-se mai mult pe sinonimie pentru lămurirea sensurilor. Se foloseşte în vorbirea curentă, însemnând „a fi de acord cu…, a primi în mod voit” şi fiind, în funcţie de context, echivalent al lui a admite, a aproba, a consimţi, a conveni, a împărtăşi, a încuviinţa, a îngădui, a se învoi, a recunoaşte, a suporta, a tolera.

În politică, se poate folosi cu sensul de a agrea, iar în domeniul financiar (referindu-se la conturi ori poliţe etc.) poate avea în vedere acţiunea de „a primi în vederea achitării, a semna un act, a se angaja la plată”. Dintre antonime, sunt de amintit a dezaproba, a refuza, a renunţa, a respinge.

Continuare »

04 mart.

„Amoretti: Sonnet LXX” de Edmund Spenser

Fresh Spring, the herald of loves mighty king,
In whose cote-armour richly are displayd
All sorts of flowres the which on earth do spring,
In goodly colours gloriously arrayd,
Goe to my Love, where she is carelesse layd,
Yet in her winters bowre not well awake:
Tell her the ioyous time wil not be staid,
Unlesse she doe him by the forelock take;
Bid her therefore her selfe soone ready make,
To wayt on Love amongst his lovely crew,
Where every one that misseth then her make
Shall be by him amearst with penance dew.
Make haste therefore, sweet Love, while it is prime;
For none can call againe the passed time.
Tu Primăvară – crainic al iubirii,
Pe-a cărui stemă rânduite sunt
Flori fel de fel din bogăţia Firii,
Gătite în gingaş boit veşmânt.
La patul dragei mele mergi curând,
Şi, dacă încă doarme, veşti să-i dai
Că nu stă-n loc voiosul timp niciând,
Noi neputând a-l prinde strâns de strai;
Grăbeşte-o ca-ntr-al Dragostei alai
Să intre, spre-a sluji-o cu silinţă –
Acolo unde, când pereche n-ai,
Eşti osândit la plânset şi căinţă.
Zoreşte, cât e primăvara-n toi,
Iubito; Timpul nu-l chem înapoi.
Edmund Spenser traducere de Tudor Dorin

© 2024 blog.ro-en.ro