06 feb.
Momente fericite
Bucurii cotidiene 
Rezultate
20 aug.
DOOM 2: Preacuvioșia Sa – în prealabil
! Preacuvioșia Sa deschide seria locuțiunilor pronominale, întregită de formele !Preacuvioșia Ta și !Preacuvioșia Voastră; despărțirea în silabe (Prea-cu-vi-o-și-a) și genitiv-dativul sunt similare – Preacuvioșiei Sale/Tale/Voastre. Acestora li se adaugă forma *Preacuvioșiile Voastre, care apare ca noutate.
* preaderare (pre-a-de-ra-re) este substantiv feminin cu genitiv-dativul preaderării
* Preafericitul apare ca substantiv propriu masculin cu vocativul Preafericite. După același tipar este compus și *Preaînaltul – substantiv propriu masculin cu vocativul Preaînalte.
* preajma este folosit în locuțiuni prepoziționale (cu genitivul) din/în/prin preajma lui. Dicționarul menționează separat forma !preajmă, folosită în locuțiuni adverbiale de tipul din/în/prin preajmă (stai prin preajmă), dar și *preajmă-, care alcătuiește locuțiuni prepoziționale (cu dativul) – din/în/prin preajmă-i.
* prealabil (pre-a-la-bil) are o valoare nouă (pe lângă cea adjectivală, mai veche), fiind folosit în locuțiunea adverbială în prealabil („mai întâi, mai înainte de…”)
10 oct.
„October” de Edward Thomas
| The green elm with the one great bough of gold Lets leaves into the grass slip, one by one, – The short hill grass, the mushrooms small milk-white, Harebell and scabious and tormentil, That blackberry and gorse, in dew and sun, Bow down to; and the wind travels too light To shake the fallen birch leaves from the fern; The gossamers wander at their own will. At heavier steps than birds’ the squirrels scold. The rich scene has grown fresh again and new As Spring and to the touch is not more cool Than it is warm to the gaze; and now I might As happy be as earth is beautiful, Were I some other or with earth could turn In alternation of violet and rose, Harebell and snowdrop, at their season due, And gorse that has no time not to be gay. But if this be not happiness, – who knows? Some day I shall think this a happy day, And this mood by the name of melancholy Shall no more blackened and obscured be. |
Stufosul ulm cu aurită coamă În iarba moale frunzele-și așterne; Zambilele, spica, murul, pirul, Grozama scundă, alba ciupercuță, Sub rouă se înclină și sub soare. Prea gingaș bate vântul ca să miște Frunzișul de mesteacăn din ferigi; Adie funigeii și, ușoare Ca fulgul, veverițe se întrec. Iar este nou și diafan tabloul, Iar este caldă boarea primăverii, Iar prinde viață trupul – de-aș putea Să fiu la fel de fericit precum E-mbietor pământul – cât n-aș da Să mă acopăr, după anotimp, Cu ghiocei, brândușe, trandafiri, Grozame ce n-au cunoscut tristețea! Chiar dacă fericirea-i altceva, Odată, ziua-aceasta o să-mi pară O culme-a fericirii; și-mi voi spune Că până și mâhnirea nu e grea… |
Edward Thomas | traducere de Veronica Focșăneanu |
01 aug.
„Glory” de Edward Thomas
| The glory of the beauty of the morning, – The cuckoo crying over the untouched dew; The blackbird that has found it, and the dove That tempts me on to something sweeter than love; White clouds ranged even and fair as new-mown hay; The heat, the stir, the sublime vacancy Of sky and meadow and forest and my own heart: – The glory invites me, yet it leaves me scorning All I can ever do, all I can be, Beside the lovely of motion, shape, and hue, The happiness I fancy fit to dwell In beauty’s presence. Shall I now this day Begin to seek as far as heaven, as hell, Wisdom or strength to match this beauty, start And tread the pale dust pitted with small dark drops, In hope to find whatever it is I seek, Hearkening to short-lived happy-seeming things That we know naught of, in the hazel copse? Or must I be content with discontent As larks and swallows are perhaps with wings? And shall I ask at the day’s end once more What beauty is, and what I can have meant By happiness? And shall I let all go, Glad, weary, or both? Or shall I perhaps know That I was happy oft and oft before, Awhile forgetting how I am fast pent, How dreary-swift, with naught to travel to, Is Time? I cannot bite the day to the core. |
Bogatul strai al dimineții, cucul Ce cântă pentru rouă cât timp încă Nu a găsit-o mierla, porumbelul Care cunoaște-un simțământ mai gingaș Ca dragostea; nori albi grupați simetric, Îmbietori ca fânul nou-cosit; Căldura, zvonul, sacra toropeală Din cer, livezi, păduri, din pieptul meu, Mă copleșesc… Sunt rușinat la gândul A ceea ce pot fi și ce pot face ’N această minunată lumea-a formei, Mișcării și culorii; fericirea Mi-o-nchipui vrednică să stea alături De slava lor. Să-ncep chiar astăzi Să cat în cer sau iad înțelepciune Și vlagă pe măsura frumuseții? Cu gândul că-aș putea găsi ce vreau, Să tulbur furnicarele și-n tufe Să umblu după vietățile mărunte, Scurt-trăitoare, poate fericite, Din cele despre care nu știu nimic? Sau să mă-mpac, vai, cu neîmpăcarea, Ca un lăstun, cu aripile lui? Iar la sfârșitul zilei să mă-ntreb Ce-i frumusețea și ce-am vrut să spun Prin fericire? Și să uit de toate, Voios sau supărat, sau amândouă? Ori să-nțeleg că fericit am fost Adeseori, uitând că-s ferecat, Că Timpul zboară și n-am cum să-l prind? Din zi nu știu să mușc până la miez. |
Edward Thomas | traducere de Leon Levițchi |
06 iul.
a comunica
Verbul a comunica face referire, într-o primă accepţie, la transmiterea de informaţii. Ne gândim, prin urmare la „a face cunoscut”, „a da de ştire”, „a aduce la cunoştinţă” sau „a prezenta o comunicare”, structuri ce stabilesc sinonimie cu o serie de verbe care pot viza conotaţii diferite ale termenului. Căutând un criteriu ordonator pentru a aşeza cumva mulţimea de sinonime, a trebuit să mă recunosc învinsă, pentru că nu am găsit unul care să le includă pe toate. Există mai întâi sinonimele banale, cunoscute şi folosite de toată lumea – a spune, sau cele care presupun existenţa unui mesaj scurt şi la obiect – a vesti, a anunţa, a înştiinţa, a încunoştinţa; ultimele două îmi par mie a avea o notă uşor oficială, la fel ca şi a informa sau a declara; în cele din urmă, le-aş aduce în discuţie pe cele care îmi sună a comunicare mediată, utilizând diferite canale – a transmite, a relata, a emite, a difuza, dar şi rarisimul a ştirici.
Continuare »