10 oct.
„October” de Edward Thomas
The green elm with the one great bough of gold Lets leaves into the grass slip, one by one, – The short hill grass, the mushrooms small milk-white, Harebell and scabious and tormentil, That blackberry and gorse, in dew and sun, Bow down to; and the wind travels too light To shake the fallen birch leaves from the fern; The gossamers wander at their own will. At heavier steps than birds’ the squirrels scold. The rich scene has grown fresh again and new As Spring and to the touch is not more cool Than it is warm to the gaze; and now I might As happy be as earth is beautiful, Were I some other or with earth could turn In alternation of violet and rose, Harebell and snowdrop, at their season due, And gorse that has no time not to be gay. But if this be not happiness, – who knows? Some day I shall think this a happy day, And this mood by the name of melancholy Shall no more blackened and obscured be. |
Stufosul ulm cu aurită coamă În iarba moale frunzele-și așterne; Zambilele, spica, murul, pirul, Grozama scundă, alba ciupercuță, Sub rouă se înclină și sub soare. Prea gingaș bate vântul ca să miște Frunzișul de mesteacăn din ferigi; Adie funigeii și, ușoare Ca fulgul, veverițe se întrec. Iar este nou și diafan tabloul, Iar este caldă boarea primăverii, Iar prinde viață trupul – de-aș putea Să fiu la fel de fericit precum E-mbietor pământul – cât n-aș da Să mă acopăr, după anotimp, Cu ghiocei, brândușe, trandafiri, Grozame ce n-au cunoscut tristețea! Chiar dacă fericirea-i altceva, Odată, ziua-aceasta o să-mi pară O culme-a fericirii; și-mi voi spune Că până și mâhnirea nu e grea… |
Edward Thomas | traducere de Veronica Focșăneanu |