* biker vine din engleză, substantiv masculin cu pronunţia báĭcăr şi pluralul bikeri; deducem: mergător cu bicicleta… Oare biciclist ce-avea?

! bikíni are aceeaşi origine, dar îşi îmbogăţeşte formele; substantivul masculin se articulează bikíniul (-ni-ul) şi are pluralul bikíni/bikínii

* bíldungsromán (-dungs-ro) este un substantiv neutru cu pluralul bildungsrománe, provenit din limba germană, care denumeşte un „roman care prezintă procesul de formare a unui caracter”

! bill intră din engleză, ca substantiv neutru; n-avem lămuriri despre sens, aşa că aş merge pe „factură”, dacă nu m-ar deconcerta puţin articularea – bíllul şi pluralul bílluri…

* bíne-credinciós primeşte, la vremuri noi, drept de fiinţare, ca adjectiv masculin cu pluralul bíne-credincióşi şi femininul bíne-credincioásă/bíne-credincioáse. Pentru că astăzi suntem liberi să ne bucurăm de adevărul Bibliei şi să ne urăm, cu voci mari, „Crăciun fericit!”

Africană: Rehus-Beal-Ledeats
Albaneză: Gezur Krislinjden
Arabă: Idah Saidan Wa Sanah Jadidah
Armeană: Shenoraavor Nor Dari yev Pari Gaghand
Aromână: Crăciunu hariosu
Azeră: Tezze Iliniz Yahsi Olsun
Bască: Zorionak eta Urte Berri On
Bengali: Shubho Barodin
Bulgară: Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo
Cantoneză: Gun Tso Sun TanGung Haw Sun
Catalană: Bon Nadal i un Bon Any Nou
Cehă: Prejeme Vam Vesele Vanoce
Coreeană: Sung Tan Chuk Ha
Corsicană: Pace e salute
Croată: Sretan Božić
Daneză: Glaedelig Jul
Ebraică: Mo’adim Lesimkha!
Engleză: Merry Christmas
Estoniană: Roomsaid Joulupuhi
Filipineză: Maligayan Pasko
Finlandeză: Hyvaa Joulua
Franceză: Joyeux Noel
Galeză: Nollaig chridheil agus Bliadhna mhath ur
Germană: Froehliche Weihnachten
Greacă: Kala Christougenna Kieftihismenos O Kenourios Chronos
Ebraică: Moadim Lesimkha. Shana Tova
Indoneziană: Selamat Hari Natal
Irlandeză: Nollaig Shona Dhuit
Italiană: Buon Natale
Japoneză: Shinnen omedeto. Kurisumasu Omedeto
Latină: Natale hilare et Annum Nuovo
Letonă: Prieci’gus Ziemsve’tkus
Lituaniană: Linksmu Kaledu
Macedoneană: Streken Bozhik
Maghiară: Kellemes Karacsonyiunnepeket
Malteză: Nixtieklek Milied tajjeb u is-sena t-tabja
Mandarină: Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan
Mongoleză: Zul saryn bolon shine ony mend devshuulye
Norvegiană: God Jul og Godt Nyttår
Olandeză: Vrolijk Kerstfeest
Poloneză: Wesolych Swiat Bozego Narodzenia
Portugheză: Boas Festas
Romani: Bachtalo Krecunu
Română: Crăciun fericit
Rusă: Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva is Novim Godom
Sârbă: Hristos se rodi
Scoţiană: Nadolig LLawen a Blwyddyn Newydd Dda
Slovacă: Sretan Bozic
Slovenă: Vesele Bozicne
Somaleză: ciid wanaagsan iyo sanad cusub oo fiican
Spaniolă: Feliz Navidad
Sudaneză: Wilujeng Natal Sareng Warsa Enggal
Suedeză: God Jul och Gott Nytt År
Tamil: Nathar Puthu Varuda Valthukkal
Tailandeză: Suksan Wan Christmas
Turcă: Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun
Ucrainiană: Veseloho Vam Rizdva i Shchastlyvoho Novoho Roku
Vietnameză: Chuc Mung Giang Sinh – Chuc Mung Tan Nien

Expresia misery loves company avea, în închipuirea mea, o semnificaţie diferită de cea pe care am găsit-o repetitiv acceptată în diferite surse. Aveam impresia că se referă la nevoia oamenilor de a găsi alinare, confort, în prezenţa altor oameni, care să-i asculte şi să-i sprijine în momentele în care lucruri rele par să le întunece orizonturile. Ei bine, m-am înşelat!

Continuare »

I love you atât de tare
Încât I believe că mor,
You are so încântătoare,
Oh, my dear, cât te-ador.

When I go la braţ cu tine,
Mă simt very măgulit
Că are looking toţi la mine,
Oh, I’m so, so fericit.

All ar fi atât e bine…
But you see, nu-i chiar aşa,
Căci I tell ce simt în mine,
Dar tu smile şi smile întruna
And I think că spun trăznăi.
Please don’t face pe nebuna
Şi mai look în ochii mei.

Understand? I love you, dragă,
Cum the hell să-ţi mai vorbesc,
You are totul pentru mine
And I want să te-ntâlnesc.

But it’s difficult, vezi bine,
Căci your mother is pe fază
Şi din five în five minute
Carefully te controlează.

Maybe să ajung la tine
Ca în Shakespeare, „Juliet”
I, „Romeo”, love pe tine!
Give me scara din boschet!

Termenii noi sunt un eveniment fericit al unei limbi vii, iar editorii dicționarului Merriam-Webster sunt răspunzători pentru evidența termenilor folosiți în limba engleză. Cuvintele vin și pleacă dintr-o limbă, însă cele care persistă și ale căror utilizare crește trebuie înregistrate și descrise, cu alte cuvinte trebuie definite.

Ultimul lot de 533 de termeni și sensuri noi adăugate în dicționar (pe lângă cele 4.000 de revizuiri ale definițiilor, etimologiilor, pronuțiilor și datelor primei folosiri), conține o varietate amplă de limbaje de la serios la jucăuș, de la tehnic la oficial.

Continuare »

Verbul a (se) împărtăși este un derivat al substantivului părtaș, cu prefixul în-, de al cărui sens se și leagă: „a face pe cineva părtaș la ceva” sau „a se face părtaș la ceva, a lua parte la ceva”, adică a participa. Dar și „a avea parte de…”, echivalent cu a primi (din…), a se înfrupta (din…), precum și „a primi o parte din ceva” – în sens mai general.

Sensurile sunt destul de multe, căci verbul mai poate să însemne „a accepta punctul de vedere al cuiva, a fi de acord cu…, a primi ca bun”, deci a accepta, a admite – când e vorba de păreri, opinii. Ori cu privire la idei, gânduri, sentimente – „a (se) destăinui cuiva ceva, a face cunoscut (pentru a găsi sprijin spiritual sau moral)”, adică a comunica, a declara, a (se) destăinui.

De asemenea, poate avea în vedere „a împărți cu cineva ceva, a da și altuia, a face parte cuiva”, dar și „a avea parte de același lucru ca și altcineva”. Atunci când se referă la bucurii sau necazuri, dureri, înseamnă „ a suporta împreună”, dar se pot avea în vedere și impresii… sau chiar soarta cuiva.

Utilizat deseori în spațiul bisericesc, verbul se referă la „a da sau a lua împărtășanie; a supune ritualului de împărtășanie (sfânta grijanie)”, fiind sinonim cu a (se) cumineca, a (se) griji. Iar de aici derivă semnificația argotică a termenului, însemnând „a consuma băuturi alcoolice” – a bea. Și, surprinzător, sinonime mai există, multe în registrul popular și regional.

Zilele trecute mi-a căzut privirea pe un citat care spunea așa: „Pentru că suntem muritori, fiecare talent, îndemânare, aptitudine pe care o posedăm, fiecare gând și trăire pe care am avut-o, fiecare peisaj superb pe care l-am văzut, fiecare obiect material pe care l-am avut, se va pierde, în definitiv. Asta doar dacă nu le împărtășim cuiva.”

Și m-am gândit, imediat, cât de fericită sunt. Pentru că în fiecare zi îmi împărtășesc cunoștințele și învățăturile elevilor mei. Iar în fiecare zi de luni, gândurile mele – mai trăsnite sau nu – ajung la cititorii acestui blog. Există, deci, părți din mine care nu se vor pierde niciodată, și vorbe care, cumva, vor intra în alte case, minți și suflete…