„Swole”, „bug-out bag”, „go-cup” și „omnicide” sunt doar câțiva dintre cei 640 termeni adăugați în dicționar. Decizia de a alege termenii adecvați este un proces dificil, în care sunt implicați zeci de lexicografi care se află la sediul companiei din Springfield, Massachusetts. Aceștia monitorizează ziare, reviste, jurnale academice, cărți și chiar scenarii de film sau televiziune până când detectează o utilizare suficient de frecventă.

Termenii sunt mai întâi adăugați în varianta online a dicționarului, înainte ca o parte din ei să fie introduși în populara versiune tipărită a Collegiate Dictionary, care a vândut mai bine de 50 de milioane de exemplare din 1898 încoace, făcându-l “cea mai bine vândută carte cartonată după Biblie”.

Ultimele adăugiri includ în mare parte termeni noi, sau expresii, dar și termeni vechi cu sensuri sau explicații noi. De exemplu, “unplug” – înseamnă să scoți un cablu dintr-o priză, dar acum are și un sens mai metaforic, adică a se deconecta de la reţelele sociale.

Continuare »

Atunci când e vorba despre cum ne raportăm la elite, limba pare să fie aceeași pretutindeni, în special dacă raportarea la ele se face simbolic sau metaforic. Cel puțin în limba engleză, lucrurile stau exact ca în limba română. Modul cel mai plastic în care de obicei sunt denumite, colectiv, elitele este singularul articulat hotărât al substantivului „floare”. Este „floarea” pe care Eminescu, în românește, l-a făcut celebru, transformându-l în expresie ce pare a fi coborât direct din folclor, în nu mai puțin celebrul vers din „Scrisoarea III” învățat de toată lumea la școală.

Interesant e că în limba engleză referirea la elite, colectiv, se poate face identic, apelându-se la „flower”, în varianta sa articulată hotărât, „the flower„. De exemplu: „The flower of pre-war French painters loved Paris for its grand monuments.” (Şi în franceză tot la varianta articulată hotărât a lui „fleur”, „la fleur”, se face apel atunci când se vorbește despre elite).

Verbul „to sugarcoat”, așa cum o arată și cei doi termeni care îl compun, „sugar” și „coat” (acesta este nucleul verbal al acestui termen), înseamnă a înveli un produs alimentar într-un strat de zahăr. Astfel poţi spune că îmbraci („coat”) prăjiturile din tavă în zahăr înainte de a le băga în cuptor. „Will you sugarcoat the cookies before you put them in the oven?”

Metaforic, „to sugarcoat” înseamnă a îmbrăca realitatea de așa manieră încât să pară a fi mai puțin dură decât este ea de fapt. Adevărul este una dintre dimensiunile de bază ale realității care pot suporta acest proces de „sugarcoating” sau, cum s-ar spune în limba română, de îndulcire a sa.

Cine-ți va spune ceva de genul „Stop sugarcoating the truth!” („Nu mai îndulci atâta adevărul!„) înseamnă că nu mai vrea să fie mințit… frumos.

Când vor să exprime, aproximativ, cantitatea, englezii folosesc, printre altele, construcția: substantiv + „full” (devenit, ca sufix al respectivului substantiv, „ful”) + „of” + substantivul care exprimă lucrul din care este măsurată respectiva cantitate.

Astfel, „o mână de..” se traduce prin „a handful of…”. Urmând același model, se poate vorbi despre orice altceva a cărui greutate se poate măsura în acest fel, aproximativ. Câteva exemple: „a cupful of milk” („o cană [plină] de lapte”), „a jarful of pickles” („un borcan [plin] de murături”), până la proporții simțitor mai fine, cum ar fi „a spoonful of sugar” („o linguriță [plină] de zahăr”).

De remarcat că expresia etalon din care derivă toate celelalte, „a handful” (fără să mai fi de data aceasta urmată de „of”), se poate folosi și metaforic, iar atunci ea se referă la ceva (mai ales ființe vii) ce abia poate fi ținut sub control: „These rascals were quite a handful last night” („Drăcușorii ăștia chiar au fost o pacoste aseară„).

Toți suntem de acord că suntem din ce în ce mai dependenți de telefoanele smart, iar Cambridge Dictionary a declarat „nomophobia” cuvântul anului 2018, ales de utilizatorii săi.

Neologismul, folosit pentru prima oară în 2008, este frica sau îngrijorarea la ideea de a rămâne fără telefonul mobil sau de a nu putea să-l folosim. Cuvântul provine din amestecul silabelor care declară: “NO MObile PHOne phoBIA” (“fobia de a nu avea telefonul mobil”).

Termenul a surclasat propuneri ca “gender pay gap” (diferențe de remunerație în funcție de gen), “ecocide” (distrugerea mediului natural dintr-o zonă sau afectare severă a acestuia) și “no-platforming” (practica prin care se refuză cuiva o oportunitate de a-și face ideile sau credințele cunoscute public, deoarece consideri că aceste credințe sunt periculoase sau inacceptabile).

Continuare »

Cuvântul care surprinde cel mai bine „etosul, starea de spirit sau preocupările” anului 2018 este „toxic”, potrivit Oxford Dictionaries, care a încoronat adjectivul ca fiind cuvântul anului. Prin urmare este oficial: anul 2018 este toxic. Cel puțin lexicografic vorbind.

„Toxic” a fost considerat ca având „potențial de durată ca termen de semnificație culturală”.

Continuare »