Verbul a aromatiza este parte a procesului de relatinizare, venind din latinescul aromatizare, pe filieră franceză – aromatiser. Este un verb tranzitiv care înseamnă, mai întâi de toate, „a da un miros sau un gust plăcut unei substanțe, cu ajutorul aromelor”. Procedeul, în sine, are în vedere realizarea unui adaos sau amestec de aromate (cuvânt pe care l-am găsit ca sinonim al lui mirodenii).

Există și un termen specializat, care se referă la „a obține (prin diverse procedee chimice) o hidrocarbură aromatică” (care are în moleculă un ciclu de 5-6 atomi de carbon cu o structură specifică). Care nu ne pricepem la chimie, nu ne băgăm unde nu ne fierbe oala cu… molecule de carbon, și ne vedem de celelalte sensuri.

Continuare »

Verbul a depozita este format prin derivare de la substantivul comun depozit și are trei sensuri de bază care au, într-un fel sau altul, legătură cu acesta. Se referă, în primul rând, la „a pune ceva în depozit”, situație în care este sinonim cu a înmagazina, a stoca, a strânge, putându-se referi la materiale, produse, mărfuri.

Oarecum derivat din acesta, există și un alt sens al termenului, care are în vedere acțiunea de „a pune la loc sigur; a lăsa, a încredința cuiva un lucru spre păstrare”. Aș sesiza aici o extindere extrem de relaxată a noțiunii de „depozit”, fie prin referire la spațiul anume destinat depunerilor bancare, fie având în vedere încrederea acordată unei persoane, nelegându-se, în mod necesar, de securitatea unui spațiu.

Cel de-al treilea sens este, într-o oarecare măsură, specializat – utilizat în geologie, chimie etc. Face referire la substanțele solide și se explică prin „a forma un depozit; a se separa într-o soluție, așezându-se la fund”. Acesta stabilește echivalențe de semnificație cu termeni precum a se depune, a se sedimenta, a se precipita.

Continuare »

Totul e să ştie ce magie să facă

În prefaţa cărţii „The Dictionary of Imaginary Places”, autorii Alberto Manguel şi Gianni Guadalup susţin că “universul imaginar este un loc de o uimitoare bogăţie şi diversitate”. Dicţionarul este un tribut adus imaginaţiei umane colective. Cele 1.200 de definiţii încep cu Abaton, o aşezare mitică dintre dealurile înalte ale Scoţiei, despre care se spune că este zărită ocazional la orizont, „mai ales la amurg”. Turul straniu se încheie cu Zuy, un „prosper regat al elfilor” şi un exportator de top al cutiuţelor muzicale. Ediţia recent revizuită include locuri precum Jurassic Park a lui Michael Crichton şi Hogwarts a lui J.K. Rowling, unde Harry Potter îşi face ucenicia, Earthsea a lui Ursula K. Le Guin, Discworld a lui Terry Pratchett sau Commonwealth a lui John Myers Myers.

Alberto Manguel subliniază în criteriile de includere că locurile trebuie să fie pur imaginare şi nu doar viziuni ale locurilor reale. Wessexul din romanele lui Thomas Hardy ar putea să nu fie real, dar se bazează pe lumea în care a trăit autorul.

Continuare »

Verbul a (se) unifica este un neologism, fratele mai tânăr – şi echivalentul semantic – al lui a (se) uni. Vine din limba franceză (din unifier), primit în timpul procesului de relatinizare a limbii română, având la origine un latinesc unificare şi înseamnă, în primul rând, „a face un întreg din mai multe părţi, a realiza o unitate”.

Un alt sens al termenului se referă la „a cuprinde într-un sistem unic; a face să fie unitar/la fel; a aduce la acelaşi numitor”. Iar dacă prima semnificaţie avea în vedere, de exemplu, unificarea provinciilor dintr-o ţară, cea de-a doua poate fi folosită, de pildă, pentru unificarea ortografiei. Există, desigur, şi o valoare generală – „a uni într-un tot întreg” obiecte răzleţe.

Continuare »

Verbul a (se) greciza înseamnă „a face să-şi însuşească sau a-şi însuşi limba, cultura şi obiceiurile grecilor”, subliniind treptat profunzimea transformării – „a face să devină sau a deveni asemănători cu grecii”, chiar până la „a (se) asimila grecilor”. Un sens mai restrâns al termenului se poate referi la domeniul lingvistic, având în vedere procesul de „a da formă grecească unei limbi”.

În realitatea crudă a lumii moderne, cuvântul grecizare a căpătat două accepţii noi, una născută din pasiunea turiştilor, dar şi una negativă, ce se referă la situaţia financiară a Greciei zilelor noastre (dezastruoasă, se pare), iar teama de grecizare este ultima nebunie a bătrânei Europe. Ce deosebire astăzi faţă de măreaţa elenizare antică, împlinită cu armatele ei de filosofi, istorici, matematicieni, dramaturgi şi sculptori!

Continuare »