* postdecembrist apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul postdecembriști și femininul postdecembristă-postdecembriste

* postelectoral are valoare adjectivală, masculin cu pluralul postelectorali și femininul postelectorală-postelectorale; are două variante corecte pentru despărțirea în silabe – pos-te-lec-to-ral/post-e-lec-to-ral

! posteminescian este adjectiv masculin cu pluralul posteminescieni și femininul posteminesciană/posteminesciene; se desparte fie pos-te-mi-nes-ci-an, fie post-e-mi-nes-ci-an

* poster este un anglicism, substantiv neutru cu pluralul postere

* posterior are, pe lângă valoarea mai veche, adjectivală, una nouă: este substantiv neutru cu pluralul posterioare – se folosește în registru familiar și se desparte pos-te-ri-or

Verbul a invalida nu face parte dintre cele foarte des folosite în limba română. Aria sa de utilizare este mai ales domeniul juridic, însemnând „a constata şi a declara nevalabile anumite acte de procedură”. Atunci când este vorba despre procedee electorale şi de reprezentare, verbul se referă la „a declara nevalabilă alegerea membrilor organelor reprezentative sau împuternicirea delegaţilor la conferinţe sau la congrese interne ori internaţionale”. Cele mai des utilizate sinonime sunt a infirma şi a abroga.

Cu mai multe detalii, subliniem că se pot invalida acte, alegeri, legi, mandate, testamente etc., ce devin lipsite de valabilitate, sunt considerate nule, fiind, în consecinţă, lipsite de putere juridică. Este interesant faptul că, pentru aceste situaţii, nu se foloseşte termenul invalid, care are cu totul altă semnificaţie. Astfel, acesta se referă la „(persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă)” fiind sinonim cu infirm, mutilat, schilod şi venind din latinescul invalidus, pe filieră franceză – invalide.

Continuare »

Verbul a vota se poate referi, în primul rând, la „a-şi exprima prin vot părerea asupra unei candidaturi, a unei hotărâri, a unei propuneri etc.”, având astfel în vedere nuanţa intranzitivă a verbului (a vota pentru ceva). Pe de altă parte, poate avea şi valoare tranzitivă (a vota pe cineva), însemnând „a alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul, a desemna prin vot”. Termenul vine din limba franceză (voter) şi denumeşte unul dintre marile câştiguri ale lumii moderne, un drept câştigat după o istorie tulbure şi agitată, în care omul a încercat să creeze (măcar) iluzia că îşi construieşte o lume dreaptă. Astăzi alegem să credem că votul fiecăruia contează şi că majoritatea câştigă. [Sau nu.] Dar campaniile electorale au devenit prilej de zâzanie şi de râcă.

Ne încăpăţânăm spre câte-un candidat sau altul, ne certăm cu prietenii, cu fraţii şi cu vecinii, avem impresia că am descoperit noi soluţia ieşirii din criza interminabilă. De fapt, totul e mult mai simplu: ce-ţi se pare ţie bun, pe alţii poate să nu-i intereseze, ce ţi se adresează ţie şi sufletului tău, pe altul poate să-l lase rece. Nu e nici mai prost, nici mai puţin demn să trăiască decât eşti tu, ci doar priveşte viaţa din alt punct de vedere, din alt loc. Nu poţi deveni purtătorul de cuvânt al întregii umanităţi şi nici nu există soluţii universale – apropo, până acum doar de vreo două ori au crezut oamenii că au găsit asta: una se cheamă panaceu şi una exterminare – ambele nişte iluzii distructive.

Continuare »

Verbul a (se) încinge care vine din latinescul incingere este complet diferit de cel cu aceeaşi formă care este sinonim cu a (se) aprinde. Se referă la „a (se) înfăşura peste mijloc, a lega strângând bine cu o cingătoare, un brâu etc.” Într-o a doua situaţie în care se utilizează, verbul are în vedere acţiunea de „a-şi prinde o armă de mijlocul corpului (cu o curea)”.

Plecând de la explicaţiile mai sus prezentate, sensul figurat al termenului înseamnă „a cuprinde din toate părţile”, fiind sinonim cu a împresura, a înconjura, a învălui. Poate fi vorba despre asedii armate, despre atacuri la persoană, despre situaţii reale de viaţă ori despre jocuri de societate.

Continuare »

Expresii electorale şi semnificaţia lor

Expresia „rubber numbers” este una uşor de tradus, însemnând „numere din cauciuc” (de exemplu, seturi de cifre pentru joaca educativă a copiilor sau realizate pentru a fi aplicate pe o suprafaţă). Când însă vine vorba despre statistici, în special de sondaje de opinie, expresia are un sens figurat şi ironic, aluzie la elasticitatea cauciucului. Aşa sunt numite acele date statistice care au fost deformate pentru a favoriza un anumit interes. Se practică în campaniile electorale, dar nu numai – şi prin toată lumea, după câte se vede.