Rezultate

20 mart.

DOOM 2: alo – altundeva

! alo se regăseşte în noul DOOM ca interjecţie, cu două variante accentuale (aló/álo), şi ca substantiv neutru, aló (apel telefonic), cu articularea alóul (-lo-ul), pluralul alóuri

* alteritate este unul dintre cele mai interesante concepte ale modernităţii;substantiv feminin cu genitiv/dativul alteritắţii şi pluralul alteritắţi, termenul se opune celui de identitate, desemnând „existenţa, fiinţa privită din punct de vedere diferit de ea însăşi”

Alteţă este un substantiv feminin, termen de adresare, care exista şi anterior în limbă; ceea ce s-a modificat este grafia structurilor care se formează cu ajutorul său, adică a locuţiunilor pronominale ! Alteţa Sa (abr. A.S.), ! Alteţa Voastră, ! Alteţele Voastre

! altmínteri avea în vechiul DOOM încă două variante (altmínterea/altmíntrelea), dar e singurul care supravieţuieşte; adverbul se desparte alt-min-teri

! altundevá este un adverb vechi, ce acceptă acum două variante de silabaţie: al-tun-de-va şi alt-un-de va

26 iul.

Cariera de traducător, o perspectivă bună pentru cei 1700 de înscriși la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine continuă să fie în topul celor mai căutate facultăți din România și cea mai căutată din cadrul Universității din București, cu 76 de candidați pe loc, la specializarea Limbi Moderne Aplicate.

Popularitatea domeniului de limbi străine nu este întâmplătoare. Recent, o companie de resurse umane a plasat această specializare printre cele mai căutate pe piața muncii. Perspectivele de angajare pentru absolvenții Facultății de Limbi și Literaturi Străine sunt variate, atât ca rol, cât și ca industrie.

Continuare »

17 dec.

„The Land of Cokaygne”

Far in the sea to the west of Spain
There is a land that we call Cokaygne;
Under God’s heaven no other land
Such wealth and goodness has in hand
Though paradise be merry and bright,
Cokaygne is yet a fairer sight.
For what is there in paradise
But grass and flowers and green rice?
În larg, la asfinţit de Spaygne,
E un ţinut numit Cokaygne.
Nu vei afla în lumea toată
Ţară mai mândră şi mai bogată.
E vesel raiul, luminos,
Dar în Cokaygne e mai frumos:
Afar’ de flori şi-un verde plai,
Ce alta se găseşte-n rai?


Continuare »

27 iul.

a noroci

Verbul a noroci face parte dintre cele foarte rar folosite în limba română, probabil pentru că termenul de la care se formează, noroc, este prea larg utilizat şi intră în atâtea combinaţii lingvistice expresive. Însă, căutându-l şi temându-mă că DEX-ul nu-mi va fi de mare folos, am descoperit că mă înşelasem; este destul de bine reprezentat acolo, iar numărul de sinonime este impresionant.
Prima observaţie a fost aceea că aria sa de răspândire este registrul popular şi familiar, lucru pe care l-am găsit parţial justificat de conotaţia folclorică, de superstiţie, pe care o are cuvântul. Pentru că ceea ce m-a frapat cel mai mult a fost faptul că, în ciuda credinţei unora dintre noi că norocul înseamnă bunăstare financiară, verbul acesta se leagă de două noţiuni prin excelenţă metaforice şi filozofice: fericirea şi predestinarea. Cea dintâi explicaţie dată este echivalentă cu „a face pe cineva fericit” sau „a aduce cuiva noroc”, insistând apoi pe „a ferici”, „a deveni fericit”, „a avea norocul, fericirea să…”. Cea de-a doua dimensiune se referă la aranjamente stelare şi este extrem de bogată în sinonime: „a ursi”, „a meni”, „a hărăzi”, „a sorti”, „a (pre)destina”, „a hotărî”, „a rândui”. Iar când lucrurile nu vin de la sine sau cum ne-am fi dorit noi, se poate apela la vrăji, prestabilind viitorul, verbul folosit fiind acelaşi. În ultimă instanţă, cele trei concepte, care pot funcţiona perfect independent unul de altul, dau cele mai bune rezultate când se ţin de mână: destinul e obligat să-ţi fie favorabil, că de-asta e al tău şi nu al vecinului, iar norocul te-ar putea ajuta să ţi-l împlineşti, adică să-ţi găseşti fericirea. Dar, aşa cum spune înţelepciunea populară, norocul ţi-l poţi găsi sau ţi-l poţi ocoli.

Continuare »

03 iun.

„Stopping by Woods on a Snowy Evening” de Robert Frost

Whose woods these are I think I know.
His house is in the village though;
He will not see me stopping here
To watch his woods fill up with snow.
A cui pădure-i, cred a şti.
Dar casa lui nu e pe-aci,
N-o să mă vadă cum opresc
Privind la ninsele-i stihii.
My little horse must think it queer
To stop without a farmhouse near
Between the woods and frozen lake
The darkest evening of the year.
Măruntu-mi cal s-o minuna
De ce am mas altundeva,
Nu-n sat, ci în păduri, spre lac,
În noaptea iernii cea mai grea.
He gives his harness bells a shake
To ask if there is some mistake.
The only other sound’s the sweep
Of easy wind and downy flake.
Scutură frâie şi zăbală,
De ce-am oprit, din ce greşeală,
Şi altceva nu se aude
Decât, prin vânt, neaua domoală.
The woods are lovely, dark and deep.
But I have promises to keep,
And miles to go before I sleep,
And miles to go before I sleep.
Plăcuţi sunt codrii, adânci, târzii,
Dar ce-am promis am a-mplini,
Şi mult de mers până a dormi,
Şi mult de mers până a dormi.
Robert Frost traducere de Grete Tartler

© 2024 blog.ro-en.ro