blog.ro-en.ro » Rezultatele căutării

Rezultate

23 apr.

a (se) americaniza

Verbul a (se) americaniza vine din limba franceză (américaniser) şi are două sensuri de bază. Primul este „a se transforma în american”, adică a-şi însuși felul americanilor de a fi, iar cel de-a doilea se referă la „a se comporta ca americanii”, ceea ce presupune o oarecare aparență, fără a avea un fundament solid.

Sinonime nu există, lucrurile par a fi simple și spuse într-un singur fel. Iar lumea se îndreaptă, de ceva vreme, în această direcție, cu toate pânzele sus. Cum spun cei de la Rammstein, „We’re all living in Amerika”… Ca orice mare putere care s-a manifestat de-a lungul timpului, tânărul stat al americanilor a dat un exemplu celorlalte state, dar a dat naștere şi unor controverse serioase. Nemaivorbind despre laude fără reținere, precum şi critici neiertătoare, toate în același timp.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

04 iul.

Ziua Internaţională a Subtitrării

Pentru prima oară în lume, Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan – Universitatea din Bucureşti, împreună cu Televiziunea Română, Institutul Cultural Român şi Societatea Muzicală, deschide Ziua Internaţională a Subtitrării pe 7 iulie 2017, ora 18:00, la sala James Joyce (sala MTTLC) din str. Pitar Moş nr. 7-13, etajul 1.

Participă Prof. Dr. Lidia Vianu – director MTTLC şi Contemporary Literature Press; Bogdan Stănescu – traducător/redactor film Televiziunea Română, profesor-asociat MTTLC; Irina Margareta Nistor – critic de film; Ada Roseti – director de programe Europa de Est, Discovery Networks CEEMEA; Elena Laura Vulpoiu – Universitatea Jaime I, Spania; Ioana Comanac – selecţioner/programator film, Televiziunea Română; Iulia Gorzo – traducător, reprezentant ARTLIT; Maria Rizoiu – traducător; Violeta Baroană – PR Contemporary Literature Press, MTTLC, Ziua Internaţională a Subtitrării.

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Traduceri, Ştiri
Comenteaza! Recomanda!

17 dec.

„The Land of Cokaygne”

Far in the sea to the west of Spain
There is a land that we call Cokaygne;
Under God’s heaven no other land
Such wealth and goodness has in hand
Though paradise be merry and bright,
Cokaygne is yet a fairer sight.
For what is there in paradise
But grass and flowers and green rice?

În larg, la asfinţit de Spaygne,
E un ţinut numit Cokaygne.
Nu vei afla în lumea toată
Ţară mai mândră şi mai bogată.
E vesel raiul, luminos,
Dar în Cokaygne e mai frumos:
Afar’ de flori şi-un verde plai,
Ce alta se găseşte-n rai?

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

26 mart.

„The Blacksmiths”

Swarte-smeked smethes, smattered with smoke,
Drive me to deth with den of here dintes:
Swich nois on nightes ne herd men never,
What knavene cry and clattering of knockes!
The cammede kongons cryen after ‘Col! Col!’
And blowen here bellewes that all here brain brestes.
‘Huf, puf,’ saith that on, ‘Haf, paf,’ that other.
They spitten and sprawlen and spellen many spelles,
They gnawen and gnacchen, they groan togedire,
And holden hem hote with here hard hamers.
Of a bole hide ben here barm-felles,
Here shankes ben shackeled for the fere-flunderes.
Hevy hameres they han that hard ben handled,
Stark strokes they striken on a steled stock.
‘Lus, bus, las, das,’ rowten by rowe.
Swiche dolful a dreme the Devil it todrive!
The maistre longeth a litil and lasheth a lesse,
Twineth hem twein and toucheth a treble.
‘Tik, tak, hic, hac, tiket, taket, tik, tak,
Lus, bus, las, das.’ Swich lif they leden,
Alle clothemeres, Christ hem give sorwe!
May no man for brenwateres on night han his rest.

Oacheşi fierari afumaţi, fripţi de scrum şi funingini,
Moartea mi-o cheamă cu larma ciocanelor lor.
Nimeni asemenea zgomot n-aude noaptea!
Asemenea dangăt grozav de ghiorlani guralivi!
Scălâmbi şi mahmuri, cer: „Mangalul; Mangal!”
Şi suflă din foale de-şi sfarmă făptura
„Huf, Puf!” face unul; „Hof; Pof!” fac fârtaţii.
Scuipă, se-ntind şi deşiră poveşti sumedenii;
Scrâşnesc şi trosnesc din măsele, icnind împreună,
Încinşi de săltatul baroaselor groase.
Şorţ din tovaluri de taure au.
Şi pulpare drept pavezi, păzindu-i de para aprinsă,
Straşnic trosnesc cu baroasele grele-ale lor.
Straşnic izbesc pe ilaiele cele de criţă.
„Boc, boc”; şi „Bam, bam!” bat cu rândul –
Aşa tânguios tărăboi Belzebut să-l stârpească!
Covaciul îndreaptă un fier şi mai ciocăne altul,
Le-înţeapănă-olaltă şi ţiuie-o notă înaltă:
„Ţic, ţic!” „Pic, pac!” „Pic, pac”; „Ţic, ţac!”
Cioc, boc! Bam, bum! … cam acesta li-i traiul
Acestor de gloabe cizmari – osândi-i-ar Hristos!
Nici noaptea n-ai tihnă de fierul ce sfârâie-n apă.

traducere de Tudor Dorin

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

06 dec.

a primi

Verbul a primi, dacă stăm bine şi analizăm, se asociază, la un nivel foarte profund, cu acceptul celui căruia i se acordă ceva. Nu poate să-ţi dea nimeni cu adevărat ceva, dacă nu eşti dispus să iei în posesie, să accepţi ceea ce ţi se oferă sau ţi se datorează. Îti poate fi atribuit un titlu, un rang, dar nu îl primeşti până nu îl accepţi; pentru că trebuie să fii, în acelaşi timp, obiectul spre care se îndreaptă o acţiune, dar şi cel care suferă efectele ei. Sensul acestui verb este aproape obligatoriu similar cu a admite, a include, a cuprinde, a îngloba în propria persoană ceea ce ţi se propune; trebuie să consimţi, să fii de acord. Şi sunt nenumărate cele pe care le poţi primi: o veste ori un ordin, o admonestare sau o reclamaţie, o slujbă sau o învoire, un drept ori un dar, permisiune sau ajutor, un colet ori un ban, un oaspete şi, cel mai frumos, felicitări. Se adaugă, pe parcursul unei vieţi, la toate ale noastre, în mod plăcut sau mai puţin, numai cu acceptul nostru; altfel, se duc şi ne lasă.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!