Junior Achievement România împreuna cu Headmasters’ & Headmistresses’ Conference organizează în România o nouă ediţie a programului de burse HMC – Projects in Central and Eastern Europe.

Anual, prin participarea la program, 50 de elevi din 13 ţări din Europa Centrală şi de Est (Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Ucraina) au oportunitatea de a studia în Marea Britanie.

Continuare »

Există mai multe situaţii în care un cuvânt trebuie scris cu „prima literă mare” (iniţială majusculă). În limba română, regulile sunt simple. Prima literă trebuie să fie majusculă în cazul numelor proprii, în cazul formulelor de adresare către persoane importante (de exemplu, „Domnia Voastră”) şi la începutul frazelor şi titlurilor.

În limba engleză, sunt câteva reguli suplimentare, care trebuie avute în vedere. Poate cea mai dificilă regulă, care deseori este încălcată şi de vorbitorii nativi de limba engleză, este aceea că toate cuvintele dintr-un titlu se scriu cu prima literă majusculă, exceptând prepoziţiile, conjuncţiile şi articolele. Totuşi, şi un astfel de cuvânt se scrie cu prima literă mare atunci când este primul din titlu. Apoi, toate cuvintele care derivă din nume proprii se scriu tot cu iniţială majusculă (de exemplu, se scrie întotdeauna „Romanian”, pentru că derivă din „Romania”). Denumirile lunilor şi zilelor săptămânii sunt tratate ca nume proprii, deci se scriu întotdeauna cu majusculă. Iar pronumele de la persoana întâia singular se scrie doar cu majusculă: „I”.

Verbul a (se) proteja vine din latinescul protegere, pe filieră franceză (protéger), și are atât nuanță tranzitivă, cât și reflexivă, însemnând, mai întâi de toate, „a (se) apăra de acțiuni exterioare dăunătoare, de un pericol; a avea în pază, a lua sub ocrotire”.

Termenul a căpătat și un sens suplimentar, echivalent cu „a ajuta pe cineva, înlesnindu-i reușita prin recomandări, sprijin material sau moral etc.”, iar susținerea se poate face, deseori, în mod abuziv, acordând protecție adesea nemotivat și în detrimentul altora.

Sinonimele sunt extrem de numeroase: a acoperi, a (se) ajuta, a (se) ajutora, a (se) apăra, a avantaja, a favoriza, a (se) feri, a încuraja, a (se) înlesni, a oblădui, a ocoli, a (se) ocroti, a părtini, a (se) păzi, a prezerva, a prií, a (se) prindori, a privilegia, a (se) propti, a (se) protegui, a salvgarda, a scuti, (se) sprijini, a supraveghea, a (se) susține, a veghea etc.

Continuare »

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine continuă să fie în topul celor mai căutate facultăți din România și cea mai căutată din cadrul Universității din București, cu 76 de candidați pe loc, la specializarea Limbi Moderne Aplicate.

Popularitatea domeniului de limbi străine nu este întâmplătoare. Recent, o companie de resurse umane a plasat această specializare printre cele mai căutate pe piața muncii. Perspectivele de angajare pentru absolvenții Facultății de Limbi și Literaturi Străine sunt variate, atât ca rol, cât și ca industrie.

Continuare »

Aceşti doi termenii filipinezi au fost incluşi în lista celor 500 de cuvinte noi ale Oxford English Dictionary (OED) din luna martie 2016.

Până acum nu era deloc uşor să li se explice străinilor curioşi sensul cuvântului „kilig”, însă conform definiţei OED, acesta poate fi folosit ca adjectiv, „despre o persoană însufleţită de o experienţă palpitantă sau romantică; emoţionat, entuziasmat, bucuros şi/sau provocând sau exprimând un val de entuziasm sau exaltare; palpitant, aţâţător, captivant”. Ca substantiv se defineşte drept „exaltare sau înflăcărare provocate de o experienţă palpitantă sau romantică; entuziasm”.

Pentru a înţelege mai bine folosirea cuvântului, OED a declarat că poate fi folosit în expresia „kilig to the bones” („entuziasmat până în măduva oaselor”) şi în termenii compuşi „kilig factor” („factor exaltant”) şi „kilig moment” („moment palpitant”).

Continuare »

În luna octombrie 2013, numărul aparițiilor susținute de Institutul Cultural Român prin programele de finanțare a traducerilor din autori români și a publicațiilor dedicate culturii române în străinătate a trecut de 400.

Institutul Cultural Român promovează traducerea autorilor în străinătate prin programele TPS – Translation and Publication Support Programme, inițiat în 2006, și „20 de autori“, program lansat în 2005. Aparițiile pe teme culturale românești în străinătate (albume, studii, numere tematice ș.a.) sunt sprijinite prin programul PUBLISHING ROMANIA, demarat în 2007. Cele trei programe sunt coordonate, în cadrul ICR, de Centrul Național al Cărții.

Continuare »