Să învăţăm să le citim

OED a anunţat introducerea a peste 1000 de termeni noi şi sensuri ale acestora pe lângă revizuirea şi extinderea a peste 2000 de termeni din dicţionar. De unde provin cei peste o mie de termeni adăugaţi? Unii sunt împrumutaţi din alte limbi, de exemplu „narcocorrido” (termen de origine spaniolă dintr-o baladă mexicană care rememorează fărădelegile traficanţilor de droguri), „potjie” (din afrikaans, vas din fier cu trei picioare pentru gătit la foc) şi „shishito” (din japoneză, un anumit fel de chilli folosit în bucătăria asiatică).

Unii termeni dezvăluie preocupări moderne: „assisted death” (moarte asistată) şi „assisted dying” (procesul morţii asistate), ca şi „agender” (fără sex, născut dintr-o reacţie la gândirea noastră înrădăcinată legată de apartenenţa la sex). OED a adăugat şi abrevieri – „IMF” (International Monetary Fund) şi „IDB” (illicit diamond buyer), au apărut şi „ICYMI” (in case you missed it), „IRL” (in real life), „IDK” (I don’t know), „TBH” (to be honest), „CBA” (can’t be arsed) şi „FFS” (for f*ck’s sake).

Continuare »

Verbul a profita vine din franceză (profiter) și înseamnă, în primul rând, „a avea un profit”. În această situație, sensul cuvântului pare a urmări, în mod special, rezultatul final mulțumitor (de cele mai multe ori sub aspect financiar) al unei acțiuni. În sens un pic mai larg, termenul se poate referi la un demers întreprins în mod special ori la capacitatea de a anticipa mersul lucrurilor și de „a folosi prilejul, ocazia pentru a beneficia de ceva”.

Cea de-a treia situație pe care am reușit să o identific este utilizarea cu semnificație depreciativă a verbului, generată de o exagerare, o extrapolare a uneia dintre nuanțele termenului – „a urmări un folos în orice împrejurare, a căuta să se obțină cu orice preț un câștig personal (fără a ține seamă de interesele altora)”. Dintre sinonime, în funcție de context, sunt menționate a se alege (cu), a beneficia, a câștiga, a folosi.

Continuare »

A sosit şi ziua în care jucătorii de Scrabble pot forma pe tabla de joc cuvinte precum „qigong” sau „selfie”, fără să le fie teamă că se vor lua la ceartă cu partenerii de joc. Aceste cuvinte, printre altele mai mult de 5.000, sunt incluse în cea de-a cincea ediţie a Dicţionarului oficial al jucătorilor de Scrabble, editat de Merriam-Webster.

Cuvântul „te” ca variantă a lui „ti,” cea de-a şaptea notă muzicală din gamă, este o mică nestematată între cei 5.000 de termeni nou adăugaţi, ultimele adăugiri din dicţionar având loc acum un deceniu.

Continuare »

Editorii americani ai Merriam-Webster s-au comportat diferit de colegii lor britanici de la Oxford Dictionaries. Când vine vorba să aleagă cuvântul anului, alegerea celor de la Oxford este mai degrabă editorială, o selecţie calitativă cu scopul de a aduce o schimbare culturală, în vreme ce Merriam-Webster se bazează mai mult pe numere. Şi astfel, pe baza celor mai populare cuvinte ale acestui an, editorii din Springfield, Massachusets, au declarat învingătorul: „science” („ştiinţă”).

Alegerea poate părea banală pe lângă „selfie” al celor de la Oxford, însă editorii susţin că alegerea lor este una proprie. „Datele noastre indică faptul că unele dintre cele mai căutate cuvinte din dicţionar sunt cele care reflectă idei mari şi care stau la pândă în spatele titlurilor,” scrie editorul Peter Sokolowski într-o declaraţie. Editorii leagă termenul „science”, un termen pe care utilizatorii l-au căutat de până la 176% mai mult decât anul trecut, cu discuţiile politice despre schimbările climatice şi în educaţie, dar şi cu ultima carte a lui Malcolm Gladwell („David and Goliath: Underdogs, Misfits, and the Art of Battling Giants”), criticată drept o interpretare greşită a ştiinţei. „Este un cuvânt conectat la dihotomiile culturale vaste: ştiinţă şi credinţă, raţiune şi ideologie, observaţie şi intuiţie, evidenţă şi tradiţie”, spune şi Peter Sokolowski, editor la Merriam-Webster.

Continuare »

În luna octombrie 2013, numărul aparițiilor susținute de Institutul Cultural Român prin programele de finanțare a traducerilor din autori români și a publicațiilor dedicate culturii române în străinătate a trecut de 400.

Institutul Cultural Român promovează traducerea autorilor în străinătate prin programele TPS – Translation and Publication Support Programme, inițiat în 2006, și „20 de autori“, program lansat în 2005. Aparițiile pe teme culturale românești în străinătate (albume, studii, numere tematice ș.a.) sunt sprijinite prin programul PUBLISHING ROMANIA, demarat în 2007. Cele trei programe sunt coordonate, în cadrul ICR, de Centrul Național al Cărții.

Continuare »