Rezultate

« Previous Entries
10 sept.

a (se) reuni

Verbul a (se) reuni nu este, așa cum s-ar presupune, un derivat al lui a uni, ci este un termen împrumutat din limba franceză – réunir. Are valoare tranzitivă și reflexivă, având un sens echivalent cu a (se) aduna, a (se) strânge laolaltă, a (se) întruni. Evident că una dintre utilizări are în vedere acțiunea de „a (se) uni din nou” ori „a face să se reunească”, dar și „a strânge la un loc, într-un tot” – sinonim cu a masa, a îngrămădi.

Extrem de interesant este faptul că termenul are, în afară de cele anterior menționate, o mulțime de alte sinonime, utilizate în contexte specifice: a (se) aduna, a (se) aglutina, a (se) agrega, a (se) alipi, a asambla, a conexa, a convoca, a fixa, a (se) îmbina, a (se) împreuna, a (se) înmănunchea, a (se) întruni, a (se) lega, a monta, a (se) regrupa, a (se) lipi, a (se) suda, a (se) strânge, a (se) uni, a unifica.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

25 apr.

„The Changeling” de Charlotte Mew

Toll no bell for me, dear Father dear Mother,
Waste no sighs;
There are my sisters, there is my little brother
Who plays in the place called Paradise,
Your children all, your children for ever;
But I, so wild,
Your disgrace, with the queer brown face, was never,
Never, I know, but half your child! 		Nu bateți clopotul pentru mine, nu irosiți niciun suspin,
Dragă Tată, dragă Mamă;
Iată-le pe surioarele mele, iată-l pe frățiorul meu mezin
Jucându-se într-o poiană ce Rai se cheamă,
Copiii voștri, toți, copiii voștri pe vecie;
Dar eu, cu porniri nenfrânate,
Ocara voastră, cu fața ciudată, tuciurie,
Niciodată, știu, niciodată n-am fost copilul vostru decât pe jumătate!


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

01 feb.

„The Bridge Of Sighs” de Thomas Hood

One more Unfortunate,
Weary of breath,
Rashly importunate,
Gone to her death!		 O altă oropsită,
Sătulă de-amar,
Călcă nesăbuită
Al morţii hotar!


Continuare »

Publicat de in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

01 feb.

a legumi

Verbul a legumi este unul pe care eu nu-l cunoșteam până mai ieri. Este un regionalism despre care dicționarele spun că înseamnă „a mânca sau a bea în cantități mici, de ici și de colo, înghițind câte puțin; a mânca sau a bea cu măsură, cumpătare sau fără poftă; a sorbi cu încetul”, stabilind sinonimie cu a ciuguli, a (de)gusta, a frunzări, a savura.

Este un derivat al substantivului legumă și, într-adevăr, un alt sens a termenului se referă la „a mânca bucate gătite cu legume”. Interesant este faptul că nu toate dicționare asociază acțiunea de a legumi cu nevoia de a economisi – deși subliniază că acțiunea se poate face „cu măsură”, nu se indică și cauza… măsurii.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

30 apr.

„Robin Hood and Little John”

When Robin Hood was about twenty years old,
With a hey down down and a down
He happend to meet Little John,
A jolly brisk blade, right fit for the trade,
For he was a lusty young man. 		Când avea Robin douăzeci de veri
Ding-dong, ding-dong, ding-dong,
L-a cunoscut pe micul John,
Cel mult isteţ, la treabă fără preţ,
Şi tânăr, şi-n puteri.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

27 mai

a (se) cunoaşte

Verbul a cunoaşte are, într-un sens extrem de larg, următoarele semnificaţii: „a lua cunoştinţă de obiectele şi de fenomenele înconjurătoare, reflectate în conştiinţă; a stabili în chip obiectiv natura, proprietăţile, relaţiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă cu adevărul”. Într-un sens mai puţin riguros (dar, probabil, mai adecvat limitelor cunoaşterii umane), verbul înseamnă „a avea sau a dobândi cunoştinţe pe baza studiului, a experienţei; a fi luat la cunoştinţă de ceva”.

Cât despre obiectivitate şi adevăr… cel puţin atunci când e vorba despre cunoaşterea oamenilor („a şti, a afla cine este cineva”), mi se pare că, de fapt, participarea afectivă, emoţia, căldura sentimentelor, doar ele ne permit să cunoaştem cu adevărat oamenii din jurul nostru. Celor care ne privesc obiectiv, ca pe obiecte de studiu, de obicei nu le permitem accesul în intimitatea firească, cea care ne dezvăluie esenţa, deci cunoaşterea lor e indirectă şi eronată. Sigur, puteţi să-mi explicaţi cum e cu psihologia, dar sunteţi siguri că v-aţi vrea viaţa trăită între oameni-psiholog?…

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro