01 iun.
Neguri albe, strălucite
Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie; |
Sparkling haze, across the heavens
Rising slow the sliver moon,
She has gathered from the water
And upon the pastures strewn. |
S-adun flori în şezătoare
De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă. |
In the valley many flowers
On the cobwebs jewels strung,
Countless gems, of countless colours,
On the cloak of evening hung. |
Lângă lac, pe care norii
Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mişcări de valuri
Ca de bulgări de lumină, |
O’er the lake the clouds in passing
Cast a soft transparent shade,
Which the ripples rolling boulders
With their radiance invade. |
Dându-şi trestia-ntr-o parte,
Stă copila lin plecată,
Trandafiri aruncă roşii
Peste unda fermecată. |
Came at night a little maiden
Silently the reeds among,
And a rose of flaming scarlet
On the water surface flung. |
Ca să vad-un chip, se uită
Cum aleargă apa-n cercuri,
Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al Sfintei Miercuri; |
For her own sweet image gazing,
Marvelled how the ripples stirred…
Ay, that lake is long enchanted
By the Saint Mercuri’s word. |
Ca să iasă chipu-n faţă,
Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiţi sunt trandafirii
De-un cuvânt al Sfintei Vineri. |
Flung a rose of flaming scarlet
That the water’s mirror blurred…
Scarlet roses are enchanted
By the saint Veneri’s word. |
Ea se uită… Păru-i galben,
Faţa ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaştri
Toate basmele s-adună. |
Long she gazes. Hair soft golden,
O’er her face the moon’s pale light,
While within her eyes of violet
All times fairy-tales unite. |
| Mihai Eminescu |
traducere de Corneliu M. Popescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
11 mai
– „Iar te-ai cufundat în stele
Şi în nori şi-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vieţii mele. |
„You ride the clouds and range the sky
Your net about the stars cast;
But do remember dear at last
My soul can never soar so high. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
27 apr.
Cu perdelele lăsate,
Şed la masa mea de brad,
Focul pâlpâie în sobă,
Iară eu pe gânduri cad. |
With the curtains drawn together,
At my table of rough wood,
And the firelight flickering softly,
Do I fall to thoughtful mood. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
06 apr.
Făclie de veghe pe umezi morminte,
Un sunet de clopot în orele sfinte,
Un vis ce îşi moaie aripa-n amar,
Astfel ai trecut de al lumii hotar. |
Two candles, tall sentry, beside an earth mound,
A dream with wings broken that trail to the ground,
Loud flung from the belfry calamitous chime…
‘Tis thus that you passed o’er the bound’ries of time. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
16 feb.
Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Căci mii de lacrimi nu-i ajung
Şi tot mai multe cere. |
What is love ? A lifetime spent
Of days that pain does fill,
That thousand tears can’t content,
But asks for tears still. |
De-un semn în treacăt de la ea
El sufletul ţi-l leagă,
Încât să n-o mai poţi uita
Viaţa ta întreagă. |
With but a little glance coquet
Your soul it knows to tie,
That of its spell you can’t forget
Until the day you die. |
Dar încă de te-aşteaptă-n prag
În umbră de unghere,
De se-ntâlneşte drag cu drag
Cum inima ta cere |
Upon your threshold does it stand,
In every nook conspire,
That you may whisper hand in hand
Your tale of heart’s aspire. |
Dispar şi ceruri şi pământ
Şi pieptul tău se bate,
Şi totu-atârnă de-un cuvânt
Şoptit pe jumătate. |
Till fades the very earth and sky,
Your heart completely broken,
And all the world hangs on a sigh,
A word but partly spoken. |
Te urmăreşte săptămâni
Un pas făcut alene,
O dulce strângere de mâni,
Un tremurat de gene. |
It follows you for weeks and weeks
And in your soul assembles
The memory of blushing cheeks
And eyelash fair that trembles. |
Te urmăresc luminători
Ca soarele şi luna,
Şi peste zi de-atâtea ori
Şi noaptea totdeauna. |
It comes to you a sudden ray
As though of starlight’s spending,
How many and many a time each day
And every night unending. |
Căci scris a fost ca viaţa ta
De doru-i să nu-ncapă,
Căci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apă. |
For of your life has fate decreed
That pain shall it enfold,
As does the clinging water-weed
About a swimmer hold. |
|
|
| Mihai Eminescu |
traducere de Corneliu M. Popescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
2 comentarii - Comenteaza! Recomanda!
26 ian.
Vezi, rândunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-aşează bruma peste vii —
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? |
See the swallows quit the eaves
And fall the yellow walnut leaves,
The vines with autumn frost are numb,
Why don’t you come, why don’t you come? |
O, vino iar în al meu braţ,
Să te privesc cu mult nesaţ,
Să razim dulce capul meu
De sânul tău, de sânul tău! |
Oh, come into my arms’ embrace
That I may gaze upon your face,
And lay my head in grateful rest
Against your breast, against your breast! |
Ţi-aduci aminte cum pe-atunci
Când ne plimbam prin văi şi lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atâtea ori, de-atâtea ori! |
Do you remember when we strayed
The meadows and the secret glade,
I kissed you midst flowering thyme
How many a time, how many a time? |
În lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvorăsc scântei…
Dar, oricât ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s! |
Some women on the earth there are
Whose eyes shine as the evening star,
But be their charm no matter what,
Like you they’re not, like you they’re not! |
Căci tu înseninezi mereu
Viaţa sufletului meu,
Mai mândră decât orice stea,
Iubita mea, iubita mea! |
For you shine in my soul always
More softly than the starlight blaze,
More splendid than the risen sun,
Beloved one, beloved one! |
Târzie toamnă e acum,
Se scutur frunzele pe drum,
Şi lanurile sunt pustii…
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? |
But it is late in autumn now,
The leaves have fallen from the bough,
The fields are bare, the birds are dumb…
Why don’t you come, why don’t you come? |
|
|
| Mihai Eminescu |
traducere de Corneliu M. Popescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
1 comentariu - Comenteaza! Recomanda!