! computer este un termen englez căruia i se precizează acum şi pronunţia compĭúter, substantiv neutru cu pluralul computere. Termenul a permis utilizarea unor derivate precum verbul *a computeriza, care păstrează pronunţia originală şi *computerizare, substantiv feminin cu genitiv-dativul computerizării.

* comunicabilitate e o noutate în DOOM, substantiv feminin cu genitiv-dativul comunicabilităţii, „calitatea sau starea a ceea ce este comunicabil”

* conaşul – hop! şi el ca noutate, cu precizarea (esenţială!) că e un termen învechit… Om începe iar să-l folosim oare?

* concentraţionar (-ţi-o-) e un termen care include tot ceea ce este „privitor la lagărele de concentrare”, adjectiv masculin cu pluralul concentraţionari şi femininul concentraţionară-concentraţionare; era bine să dispară, la fel ca şi realitatea pe care o denumesc…

* a conceptualiza (-tu-a-) este un verb cu indicativul prezent el conceptualizează. Precizăm, de asemenea, noul substantiv derivat *conceptualizare, ce se referă la „transpunerea unei teorii în concepte”.

Verbul de care au mare nevoie românii zilele astea, în care se pregătesc a-şi alege preşedintele, este a se calma. Nu unul pe altul, ci fiecare pe sine, că altfel ne plesnesc venele de la gât şi ni se schimonosesc definitiv feţele!

Din punct de vedere lingvistic analizând lucrurile, termenul stabileşte sinonimie cu a se potoli şi a se linişti, cu trimitere la orice activitate a animatelor sau inanimatelor. Se face însă referire la un moment care urmează dezordinii şi haosului, agitaţiei şi zbuciumului, aţâţării răuvoitoare chiar, fără de care vocabula nu-şi stabileşte deplina semnificaţie. Ceva mai expresivi sunt termenii similari care presupun alinarea, domolirea, îmbunarea, chiar îmblânzirea, dezmânierea şi împăcarea.

Continuare »

Verbul a murdări desemnează una dintre acele acţiuni de care ne lovim în fiecare zi, în cele mai diverse feluri, oricât le-am dori evitate. Analizând articolul de dicţionar, mi s-a părut evident faptul că sensurile se împart în două categorii, determinate de cele două sensuri, propriu şi figurat, ale cuvântului. Concret, a murdări înseamnă „a face murdar, a umple de murdărie”. În acelaşi timp, verbul îşi lămureşte expresivitatea prin corespondenţa cu o multitudine de lexeme, care mai de care mai sugestiv şi mai colorat. Aşadar, dincolo de înţelesul lor neplăcut, trebuie să apreciez din punct de vedere lingvistic sonoritatea şi teribila lor plasticitate: a păta, a mânji, a jegoşi, a macula, a scârnăvi, a îngăla, a terfeli, a tăvăli, a derveli, a mozoli, a murui, a pricăji, a tămânji, a târnosi, a caciori, a feşteli, a mărdăgi, a mocicoli, a tocăni. Aspectul figurat acoperă tot ceea ce ţine de compromitere, degradare, înjosire, dezonorare şi profanare la nivel moral, personal, într-un fel atât de profund, încât mi se pare că reflexivul a se murdări ar trebui să ne ridice mari probleme de conştiinţă.

Continuare »

Verbul a elibera face parte dintre acele cuvinte în numele cărora, din când în când, oamenii sunt capabili de sacrificii imense. Cu nuanţă mai puţin tragică, se poate referi şi la militărie (a fi lăsat la vatră) sau prizonierat (a pune în libertate), la atomi (a se desprinde dintr-o moleculă) sau mecanisme (a slăbi), la o funcţie/post (a da afară, a destitui), la acte (a da cuiva un document) sau la spaţii (a evacua, goli o cameră). Cel mai profund sens al termenului se leagă organic, însă, de posibilitatea de a acţiona după propria voinţă sau dorinţă, presupunând pe a da sau a-şi lua libertate, a înlătura oprimarea (naţională, politică, socială, mentală).

Continuare »

Verbul a se îndoi porneşte, ca semnificaţie, de la ideea de „dublu”, privită însă din puncte de vedere diverse. Se poate referi la plierea unui întreg în două sau mai multe părţi, realizându-se strângerea unei stofe, hârtii sau a unui material, punând marginile una peste alta şi, eventual, repetând operaţiunea, moment în care devine sinonim cu a împături. Acţiunea presupune în acesta caz o oarecare conservare a materiei, pentru că se realizează re-dispunerea şi rearanjarea acesteia, nu modificarea ei ca masă. Lucru ce nu se poate spune despre a îndoi atunci când se referă la lichide, devenind sinonim cu a dilua, a boteza, a subţia deoarece cantitatea creşte, e adevărat, dar îşi pierde proprietăţile; termenul poate fi folosit şi pentru a sugera, deci, dublarea, mărirea, înmulţirea.

Continuare »

* Brándenburg intră ca noutate (nume de loc), substantiv propriu neutru ce denumeşte un land al Germaniei; celebra poartă care se cheamă astfel este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Berlinului şi ale ţării

* brandy este un anglicism care păstrează pronunţia bréndi; substantivul neutru primeşte însă articulare românească – brandy-ul şi pluralul brandy-uri, atunci când are sensul de „sorturi, porţii”

! braţétă nu mai este privit drept substantiv feminin, aşa cum era menţionat în vechile norme; cuvântul nu mai funcţionează decât în locuţiunea adverbială „la braţetă”; în limbaj familiar găsim expresii precum „a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la braţetă”

! brấnză de iépure este una dintre acele descoperiri care îmi încântă plimbările prin DOOM; expresia este una populară şi semnifică un „lucru imposibil”; anterior era un substantiv feminin obţinut prin alăturare cu cratimă, dar astăzi este o structură alcătuită din substantiv feminin + prepoziţie + substantiv masculin. Un alt compus din aceeaşi familie de cuvinte este !brấnză-n-stíclă, un termen care numeşte o „persoană zgârcită”; în varianta nou, termenul e fie de gen masculin, fie de gen feminin, cu genitiv-dativul lui brấnză-n-stíclă şi pluralul brấnză-n-stíclă.

! a se brânzí face parte dintre verbele ce trec în clasa reflexivelor, cu indicativul prezent se brânzéşte, imperfectul se brânzeá şi conjunctivul prezent să se brânzeáscă