Rezultate

04 aug.

a (se) ajuta

Verbul a (se) ajuta are doar trei sensuri înrudite, care au legătură cu substantivul din aceeaşi familie lexicală, dar şi câteva expresii în care acesta îşi găseşte utilizarea. Înseamnă, mai întâi de toate „a(-şi) da sprijin, a susţine printr-un ajutor”, în timp ce varianta reflexivă se referă la „a se servi de cineva sau de ceva ca ajutor, a face uz” sau „a face concomitent schimb de ajutor (cu cineva)”. Varianta intranzitivă are sensul de „a fi de folos”, sinonim cu a folosi, a servi, a sluji.

Alte sinonime sunt a (se) ajutora, a (se) ocroti, a (se) proteja, a (se) sprijini, a (se) susţine, rar a (se) protegui, familiar a (se) propti, dar şi a asista, a milui, a susţine, a prii, a favoriza. Antonimele menţionate de dicţionar par puţin numeroase, două dintre exemple fiind a împiedica şi a încurca. Aşa cum spuneam, există o serie de expresii cu acest verb, printre cele mai des folosite remarcându-se a(-l) ajuta (pe cineva) puterea/capul/mintea, care înseamnă „a avea capacitatea fizică sau intelectuală de a face un anumit lucru”.

Continuare »

18 iun.

„As Ye Came from the Holy Land” de Walter Raleigh

As ye came from the holy land
Of Walsinghame,
Met you not with my true love
By the way as you came?
Cum veneai dinspre Walsingham,
Pământ sfânt, colţ de rai,
Dragostea-mi n-ai întâlnit
Pe drum, cum veneai?


Continuare »

11 iun.

„Thomas The Rhymer”

True Thomas lay on Huntlie bank;
A ferlie he spied wi’ his e’e;
And there he saw a ladye bright
Come riding down by the Eildon Tree.
Şedea pe-un mal, în Huntly, Thomas
Şi-l cuprindea mare mirare;
Pe sub aripi, o doamnă-aleasă
Se-apropie de el călare.


Continuare »

30 apr.

„Robin Hood and Little John”

When Robin Hood was about twenty years old,
With a hey down down and a down
He happend to meet Little John,
A jolly brisk blade, right fit for the trade,
For he was a lusty young man.
Când avea Robin douăzeci de veri
Ding-dong, ding-dong, ding-dong,
L-a cunoscut pe micul John,
Cel mult isteţ, la treabă fără preţ,
Şi tânăr, şi-n puteri.


Continuare »

26 mart.

„The Blacksmiths”

Swarte-smeked smethes, smattered with smoke,
Drive me to deth with den of here dintes:
Swich nois on nightes ne herd men never,
What knavene cry and clattering of knockes!
The cammede kongons cryen after ‘Col! Col!’
And blowen here bellewes that all here brain brestes.
‘Huf, puf,’ saith that on, ‘Haf, paf,’ that other.
They spitten and sprawlen and spellen many spelles,
They gnawen and gnacchen, they groan togedire,
And holden hem hote with here hard hamers.
Of a bole hide ben here barm-felles,
Here shankes ben shackeled for the fere-flunderes.
Hevy hameres they han that hard ben handled,
Stark strokes they striken on a steled stock.
‘Lus, bus, las, das,’ rowten by rowe.
Swiche dolful a dreme the Devil it todrive!
The maistre longeth a litil and lasheth a lesse,
Twineth hem twein and toucheth a treble.
‘Tik, tak, hic, hac, tiket, taket, tik, tak,
Lus, bus, las, das.’ Swich lif they leden,
Alle clothemeres, Christ hem give sorwe!
May no man for brenwateres on night han his rest.
Oacheşi fierari afumaţi, fripţi de scrum şi funingini,
Moartea mi-o cheamă cu larma ciocanelor lor.
Nimeni asemenea zgomot n-aude noaptea!
Asemenea dangăt grozav de ghiorlani guralivi!
Scălâmbi şi mahmuri, cer: „Mangalul; Mangal!”
Şi suflă din foale de-şi sfarmă făptura
„Huf, Puf!” face unul; „Hof; Pof!” fac fârtaţii.
Scuipă, se-ntind şi deşiră poveşti sumedenii;
Scrâşnesc şi trosnesc din măsele, icnind împreună,
Încinşi de săltatul baroaselor groase.
Şorţ din tovaluri de taure au.
Şi pulpare drept pavezi, păzindu-i de para aprinsă,
Straşnic trosnesc cu baroasele grele-ale lor.
Straşnic izbesc pe ilaiele cele de criţă.
„Boc, boc”; şi „Bam, bam!” bat cu rândul –
Aşa tânguios tărăboi Belzebut să-l stârpească!
Covaciul îndreaptă un fier şi mai ciocăne altul,
Le-înţeapănă-olaltă şi ţiuie-o notă înaltă:
„Ţic, ţic!” „Pic, pac!” „Pic, pac”; „Ţic, ţac!”
Cioc, boc! Bam, bum! … cam acesta li-i traiul
Acestor de gloabe cizmari – osândi-i-ar Hristos!
Nici noaptea n-ai tihnă de fierul ce sfârâie-n apă.
traducere de Tudor Dorin

19 mart.

„Chevy Chase” de Geoffrey Chaucer

The Percy out of Northumberland,
An avow to God made he
That he would hunt in the mountains
Of Cheviot within days three,
In the maugre of doughty Douglas,
And all that e’er with him be.
Sir Percy din Northumberland
Jurase cu glas tare
Că-n Cheviot, până-n trei zile,
Va-ncepe vânătoare
În ciuda dârzului sir Doulas
Şi-al oastei câtă are;
The fattest harts in all Cheviot
He would kill and carry away.—
‘By my faith,’ said the doughty Douglas again,
‘I will let that hunting if I may!’
C-o să răpună şi-o să ia
Cei mai graşi cerbi din Cheviot.
– „Poftească! Zise dârzul Douglas,
Am să-i îngădui – de-am să pot!


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro