|
Was he married, did he try To support as he grew less fond of them Wife and family? |
A fost căsătorit, a căutat Să-și sprijine soția și copiii Când nu i-au mai plăcut? |
| No, He never suffered such a blow. |
Nu. De-asemeni lovituri a fost scutit. |
! paște/paști (pâine sfințită) este substantiv feminin doar cu formă de plural; se articulează paștele/paștile. Din aceeași familie lexicală, !Paște (sărbătoare) este substantiv propriu masculin cu pluralul Paști – doi Paști, dar neutru pentru Sfintele Paști (spune DOOM2). Structura *la Paștele cailor (sinonimă cu niciodată) este locuțiune adverbială folosită în limbaj familiar. Există și !paștele-calului/paștele-cailor, substantiv masculin articulat, denumire de plantă.
! paște-vânt este substantiv masculin și feminin, cu genitiv-dativul lui paște-vânt și pluralul paște-vânt
* pate (de ficat) este substantiv neutru, articulat pateul și cu pluralul pateuri (sorturi)
! patent are acum aceeași formă și pentru clește, și pentru brevet (anterior patentă); este substantiv neutru cu pluralul patente
* paternal apare ca noutate, iar DEX-ul îl dă ca un sinonim livresc pentru patern; este adjectiv – masculin cu pluralul paternali și femininul paternală-paternale
Verbul a steriliza este un neologism, vine din franceză (stériliser) și are două sensuri importante, deseori folosite în lumea asta în care trăim noi. Înseamnă, pe de o parte, „a distruge (prin mijloace termice sau chimice) microbii dintr-un mediu sau de pe un obiect; a face să fie steril”, fiind sinonim cu a dezinfecta, a aseptiza.
Pe de altă parte, se referă la „a face ca un om sau un animal să devină steril, incapabil de a procrea”, situație în care are o mulțime de sinonime: a castra, a curăți, a emascula, a herelui, a întoarce, a jugăni, a scapeți, a scopi, a stârpi, a suci. Cred că plecând de aici, termenul are și o conotație figurată – „a face să nu aibă nici un rezultat”, echivalent al lui a anihila, a desființa.
Continuare »
| Said the Lion to the Lioness – ‘When you are amber dust, – No more a raging fire like the heat of the Sun (No liking but all lust) – Remember still the flowering of the amber blood and bone, The rippling of bright muscles like a sea, Remember the rose-prickles of bright paws |
I-a spus leoaicei leul: “Când vei fi doar praf de chihlimbar, Nu foc turbat cum este-al Soarelui (Nu dragoste, ci jar), Să nu uiți pârgul sângelui de chihlimbar Și mușchii unduioși ca marea liniștită Și ghearele lucioase, ghimpi de trandafir, |
| Though we shall mate no more Till the fire of that sun the heart and the moon-cold bone are one.’ |
Chiar dacă noi n-o să ne mai împerechem Până când focul inimii ce este soare Și oasele, mai reci ca luna, vor fi una”. |
| Said the Skeleton lying upon the sands of Time – ‘The great gold planet that is the mourning heat of the Sun Is greater than all gold, more powerful Than the tawny body of a Lion that fire consumes Like all that grows or leaps…so is the heart |
Întins pe-al Timpului nisip, vorbi scheletul: “Planeta falnică de aur care este Căldura Soarelui îndoliată Mai mândră-i ca tot aurul și mai puternic Decât roșcatul trup de Leu pe care focul Îl arde-așa cum arde tot ce crește sau tresaltă… |
| More powerful than all dust. Once I was Hercules Or Samson, strong as the pillars of the seas: But the flames of the heart consumed me, and the mind Is but a foolish wind.’ |
Așa e inima, ca pulberea mai tare. Hercule sau Samson am fost cândva, Puternic precum stâlpii mării, Dar focul inimii m-a mistuit iar mintea mea E doar smintită boare.” |
| Said the Sun to the Moon – ‘When you are but a lonely white crone, And I, a dead King in my golden armour somewhere in a dark wood, Remember only this of our hopeless love That never till Time is done Will the fire of the heart and the fire of the mind be one.’ |
Și Soarele îi spuse Lunii: “Când vei fi o biată hârcă albă Iar eu un rege mort cu za de aur într-un codru des, Atâta să-ți aduci aminte Despre iubirea noastră trecătoare ca furtuna: Că focul inimii și flacăra din minte Nu vor fi niciodată una”. |
Edith Sitwell | traducere de Leon Levițchi |
Cu 11 limbi oficiale (12 dacă includem și limbajul semnelor), Republica Africa de Sud are un melanj eclectic de expresii pe care toți vorbitorii de limba engleză le înțeleg, chiar dacă vorbesc o singură limbă. O parte din termeni fac parte din dialectul afrikaans, nu pot fi traduşi, dar sunt plăcuți așa cum sunt. Dialectul afrikaans a fost votat ca având unul dintre cele mai senzuale accente, prin urmare nu e nicio surpriză faptul că o mână de termeni sud-africani și-au găsit locul în Oxford English Dictionary.
O parte din termeni sunt împrumuturi sau cuvinte care s-au transformat de-a lungul anilor, dar și expresii bine cunoscute. În Africa de Sud, un sandviș este “sarmie”, salutul tradițional “how’s it going?” este scurtat în ”howzit?”, iar “whatever” este exprimat prin ”ja well no fine”, pronunțat rapid, aproape ca un singur cuvânt. Sud-africanii numesc o mașină rablagită “skedonk”, iar tot ce este considerat “cool” e descris prin “kif” – termen care-și are rădăcinile în “kaif”, cuvânt de origine arabă, care înseamnă “plăcere” sau “satisfacție”, ce mai târziu s-a folosit în engleza neliterară cu referire la un stare de intoxicație visătoare, ca și la substanțele care alterează mintea și duce la asemenea stări.
Continuare »
Verbul a (se) sfinți are o istorie bogată în limbă, poate pentru că vine din slava veche – sventiti. Se folosește, evident, în concepție religioasă creștină și are mai multe accepții: „a trece pe cineva în rândul sfinților” (în mod solemn și cu îndeplinirea unui ritual stabilit), „a efectua un ritual prin care se conferă unor obiecte caracter sacru”, adică „a trage harul divin asupra unor obiecte prin rostire de rugăciuni”, dar și „a hirotonisi un preot”.
Înseamnă, de asemenea, și „a trata cu dragoste și admirație exagerată”. Termenul are o utilizare reflexivă regională, care apare în Muntenia, mai ales în construcții negative, explicată prin „a-și impune voința, a-și face gusturile, voile, mendrele”, adică „a face ce vrea”. Sensul religios pierdut se folosește în expresii de tipul „omul cinstește locul” care arată că rezultatele în muncă depind de calitățile omului și nu de locul în care acesta se găsește.
Continuare »
© 2024 blog.ro-en.ro