13 feb.
„Heart and Mind” de Edith Sitwell
Said the Lion to the Lioness – ‘When you are amber dust, – No more a raging fire like the heat of the Sun (No liking but all lust) – Remember still the flowering of the amber blood and bone, The rippling of bright muscles like a sea, Remember the rose-prickles of bright paws |
I-a spus leoaicei leul: “Când vei fi doar praf de chihlimbar, Nu foc turbat cum este-al Soarelui (Nu dragoste, ci jar), Să nu uiți pârgul sângelui de chihlimbar Și mușchii unduioși ca marea liniștită Și ghearele lucioase, ghimpi de trandafir, |
Though we shall mate no more Till the fire of that sun the heart and the moon-cold bone are one.’ |
Chiar dacă noi n-o să ne mai împerechem Până când focul inimii ce este soare Și oasele, mai reci ca luna, vor fi una”. |
Said the Skeleton lying upon the sands of Time – ‘The great gold planet that is the mourning heat of the Sun Is greater than all gold, more powerful Than the tawny body of a Lion that fire consumes Like all that grows or leaps…so is the heart |
Întins pe-al Timpului nisip, vorbi scheletul: “Planeta falnică de aur care este Căldura Soarelui îndoliată Mai mândră-i ca tot aurul și mai puternic Decât roșcatul trup de Leu pe care focul Îl arde-așa cum arde tot ce crește sau tresaltă… |
More powerful than all dust. Once I was Hercules Or Samson, strong as the pillars of the seas: But the flames of the heart consumed me, and the mind Is but a foolish wind.’ |
Așa e inima, ca pulberea mai tare. Hercule sau Samson am fost cândva, Puternic precum stâlpii mării, Dar focul inimii m-a mistuit iar mintea mea E doar smintită boare.” |
Said the Sun to the Moon – ‘When you are but a lonely white crone, And I, a dead King in my golden armour somewhere in a dark wood, Remember only this of our hopeless love That never till Time is done Will the fire of the heart and the fire of the mind be one.’ |
Și Soarele îi spuse Lunii: “Când vei fi o biată hârcă albă Iar eu un rege mort cu za de aur într-un codru des, Atâta să-ți aduci aminte Despre iubirea noastră trecătoare ca furtuna: Că focul inimii și flacăra din minte Nu vor fi niciodată una”. |
Edith Sitwell | traducere de Leon Levițchi |