Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
07 nov.

„To an Isle in the Water” de William Butler Yeats

Shy one, shy one,
Shy one of my heart,
She moves in the firelight
Pensively apart. 		Sfioasă, sfioasă,
Sfioasă dorului meu,
Se mişcă la para focului
Cu gândul departe.
She carries in the dishes,
And lays them in a row.
To an isle in the water
With her would I go. 		Aduce taleree
Şi le aşează la rând –
Într-un ostrov pe ape
Cu ea o să merg,
She carries in the candles,
And lights the curtained room,
Shy in the doorway
And shy in the gloom; 		Aduce lumânările
Şi luminează odaia cu perdele lungi,
Sfioasă pe pragul uşii
Sfioasă în întuneric.
And shy as a rabbit,
Helpful and shy.
To an isle in the water
With her would I fly. 		Sfioasă ca un iepure de casă,
Gata de ajutor şi sfioasă –
Într-un ostrov de ape,
Cu ea o să merg.
William Butler Yeats traducere de Ion Pillat

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

05 nov.

a (se) muta

Verbul a (se) muta înseamnă, în primul rând, „a se mişca din locul în care se găseşte şi a se aşeza în alt loc” ori „a se întoarce, a schimba poziţia”. În afară de simpla deplasare, termenul se mai poate referi la schimbări importante din viaţa omului, fie „a (se) transfera dintr-un serviciu în altul, a primi numire în alt loc”, fie „a (se) strămuta, a se stabili (cu locuinţa, cu traiul) în alt loc, a-şi schimba domiciliul” ori „a schimba destinaţia”. Unul dintre cele mai utilizate sensuri are în vedere jocul de şah, însemnând „a modifica poziţia unei piese”.

Expresiile nu sunt prea numeroase, cea mai plastică referindu-se la „a-i muta cuiva fălcile sau căpriorii”, adică „a-i trage o palmă cu putere, a lovi peste obraz”. În plus, se pare că termenul avea un înţeles popular mai vechi, care era echivalent cu a înlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva), cu a modifica (direcţia, cursul) şi chiar cu a transforma. De aici, s-a ajuns la expresia „a-şi muta gândul”, cu sensul de „a-şi schimba părerea, intenţiile”, deci a se răzgândi, chiar a renunţa.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

31 oct.

„A Grammarian’s Funeral” de Robert Browning

Shortly after the revival of learning in Europe. Curând după începutul Renaşterii în Europa.
Let us begin and carry up this corpse,
Singing together.
Leave we the common crofts, the vulgar thorpes
Each in its tether
Sleeping safe on the bosom of the plain,
Cared-for till cock-crow:
Look out if yonder be not day again
Rimming the rock-row!
That‘s the appropriate country; there, man‘s thought,
Rarer, intenser,
Self-gathered for an outbreak, as it ought,
Chafes in the censer.
Leave we the unlettered plain its herd and crop;
Seek we sepulture
On a tall mountain, citied to the top,
Crowded with culture!
All the peaks soar, but one the rest excels;
Clouds overcome it;
No! yonder sparkle is the citadel‘s
Circling its summit.
Thither our path lies; wind we up the heights:
Wait ye the warning?
Our low life was the level‘s and the night‘s;
He‘s for the morning.
Step to a tune, square chests, erect each head,
‘Ware the beholders!
This is our master, famous calm and dead,
Borne on our shoulders		 Săltaţi coşciugul, dar, cântând în cor.
Noi vom lăsa în urmă,
Împiedicate în priponul lor,
Cătun, ogradă, turmă,
Dormind ferite pe câmpie până
Vor trâmbiţa cocoşii.
Priviţi spre buza crestei cum se-ngână,
Cu bezna, zorii roşii!
Acolo-n vârf, pe nenfricatul stei,
Gândirea mult aleasă,
Ca din cădelniţă, din sinea ei,
Se zbate ca să iasă.
Lăsăm cireada şesului – noi sus
Va să-i săpăm mormântul,
Pe-un munte-ncins de-oraş, unde şi-a spus
Cultura greu cuvântul!
Înalt e orice pisc, ci unul doar
Mai sus de nouri suie.
Priviţi! L-încearcănă ca un pojar
Lumini din cetăţuie.
Poteca-aceasta urcă spre tării.
Ce aşteptaţi? Noi, bieţii,
Suntem ai nopţii şi-ai câmpiei fii;
El este-al dimineţii.
Păşiţi făr-a privi, cu pieptul plin,
Semeţi, în pas cu corul.
Pe umeri ducem, renumit, senin
Şi mort, pe-nvăţătorul.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

30 oct.

Cursuri intensive de limbi străine pentru cadrele medicale

Centrul de Limbi Străine A_BEST organizează cursuri intensive de limba englez şi limba germană pentru cadrele medicale, în sistem mini-grupă. Personalul medical care are nevoie de limba engleză sau germană la locul de muncă, pentru studiu individual sau pentru obţinerea unui loc de muncă în Marea Britanie ori Germania este aşteptat la cursurile de pregătire, ce se vor derula săptămânal, începând cu data de 24 noiembrie 2012.

În anul 2011, aproximativ 2900 de medici „au solicitat certificate profesionale curente colegiilor medicale din întreagă ţara pentru a putea pleca să lucreze în străinătate,” se arată într-un raport dat publicităţii de Colegiul Naţional al Medicilor. Totodată, primele două ţări alese de medici ca destinaţii au fost Germania şi Marea Britanie, conform sursei citate.

Continuare »

Publicat de in Limba engleză, Ştiri
Comenteaza!     Recomanda!

29 oct.

a reabilita

Verbul a reabilita se foloseşte uneori cu sensul de „a face să-şi recapete sau a-şi recăpăta buna dispoziţie”, dar cea mai utilizată valoare se referă la „a-şi restabili buna reputaţie, onoarea, prestigiul ştirbit”. Folosit în domeniul juridic, verbul are în vedere demersul de „a reintegra pe cineva în drepturile pierdute (în urma unei bănuieli false sau a unei condamnări), a repune în drepturile de care a fost lipsit”.

Cuvântul are – se pare – şi o utilizare în sfera medicală: „a readuce în stare activă unele funcţii alterate în urma unor procese patologice”. În registrul familiar (având evidentă trimitere spre spaţiul penitenciar şi subliniind privarea de libertate), termenul se foloseşte pentru elevi, însemnând „a-şi îndrepta situaţia şcolară, obţinând o notă bună după note insuficiente”, având în vedere, probabil, felul în care este privit năstruşnicul de către profesor.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

08 oct.

a (se) imuniza

Verbul a (se) imuniza este un neologism provenit din limba franceză (immuniser) şi are un sens folosit în domeniul sănătăţii, în sfera medicală. Dacă scârţâie imunitatea înnăscută, acţiunea de „a deveni sau a face să devină imun”, căreia îi corespunde substantivul imunizare, se realizează în două moduri: fie prin aplicarea unui tratament medical special (imunitate dobândită), fie pe cale naturală, prin faptul că pacientul a avut în trecut aceeaşi boală la care este expus în prezent, iar organismul a creat propriii anticorpi.

Adjectivul imun subliniază calitatea organismelor/persoanelor care nu pot contracta anumite boli infecţioase, fiind rezistente la acţiunea agenţilor patogeni care duc la îmbolnăviri. În limbaj figurat, el este sinonim cu insensibil, adică imposibil de atins în plan emoţional, fără reacţie la anumiţi stimuli de origine afectivă. Adultul învaţă în mod obişnuit să se imunizeze, în urma experienţelor neplăcute, dureroase, pe care nu doreşte să le repete. Până la ce margini trebuie împinsă această imunizare… iată ceva ce fiecare decide pentru sine.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro