Verbul a ucide vine din limba latină – occidere/uccidere – şi înseamnă „a pricinui moartea unei fiinţe, a lipsi de viaţă (premeditat sau din întâmplare)”, termenul fiind sinonim cu a omorî, a asasina, a răpune. Foarte rar, se foloseşte cu valoare reflexivă, fiind echivalent al lui a se sinucide, a-şi face seama. Sensul figurat pare a fi foarte interesant, referindu-se la a distruge (moraliceşte), a nimici, a desfiinţa.

Există şi o serie de utilizări regionale ale verbului, situaţie în care înseamnă „a snopi în bătaie, a (se) bate foarte tare, a (se) lovi rău”, a zdrobi, a sfărâma, a stâlci, a tăbăci, a făcălui. Foarte interesante sunt compusele formate de la acest verb, majoritatea referindu-se la cel pe care, conform unui tabú adânc înrădăcinat în mentalul popular, nu trebuie să-l numeşti niciodată: ucigă-l-crucea sau ucigă-l-toaca (considerate, amândouă, substantive masculine).

Continuare »

Verbul a deconcerta este integrat între termenii livreşti (vine din franţuzescul déconcerter), însemnând „a face pe cineva să-şi piardă cumpătul, siguranţa de sine”, fiind sinonim – în contexte diferite – cu a deruta, a descumpăni, a dezorienta, a încurca, a tulbura şi a zăpăci. Valoarea reflexivă a cuvântului are în vedere o altă perspectivă (din interior) asupra aceluiaşi proces – „a-şi pierde echilibrul moral sau mintal”, echivalent al lui a se dezechilibra, a se dezaxa.

Sensul acestui termen pare a se (îm)potrivi uneia dintre semnificaţiile verbului a concerta – „a se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cădea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o măsură (politică) comună”. Se presupune, prin urmare, o colaborare între parteneri, ce se bazează pe încredere, aceasta fiind încălcată în momentul în care se discută despre deconcertare.

Continuare »

Verbul a (se) mărita este corespondentul pentru femei al lui a (se) însura. Ca şi pentru acesta din urmă, explicaţia restricţiilor legate de sens are logică, în momentul în care este analizată etimologia termenului, dar şi lexemele înrudite din limbile-surori – it. marito „soţ”. Verbul vine din latinescul maritare şi înseamnă „a se căsători sau a da o fată în căsătorie”.

Termenul mărit-măriţi (cu accent pe ultima silabă) poate avea şi valoare substantivală, masculin sinonim cu „soţ, mire; bărbat; ginere” – e adevărat, doar în registrul arhaic şi regional. Dacă este neutru, poate fi folosit în expresii de tipul fete de mărit („bune de măritat”) sau a-şi face de mărit („a face vrăji pentru a se mărita”).

Continuare »

Verbul a tărăgăna este înrudit, din punct de vedere etimologic, cu verbul a trage, venit din latina populară. Înseamnă, mai întâi de toate, „a amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acţiuni etc.”. Dacă procesul este deja în derulare, atunci înseamnă „a face să se (pre)lungească, să se întârzie o acţiune, o soluţionare”.

Prin urmare, se poate referi la lucrări sau acţiuni, subliniind, de fapt, amânarea până la o posibilă nerealizare a celor propuse. Pe de altă parte, are în vedere mersul sau paşii – „a merge alene, încet, anevoie, târându-şi picioarele”, vorba sau cuvintele – „a vorbi rar, lungind fiecare silabă”, la cântec (regional) – „a cânta alene, tânguitor, cu jale”, sinonim cu a doini.

Continuare »

Merriam-Webster şi-a ales vârful şi alte nouă cuvinte pe baza căutărilor crescânde din dicţionarele sale online din 2014, comparativ cu 2013. Astfel, cuvântul anului este, oarecum surprinzător, „culture”.

Poziţia a doua este ocupată de „nostalgia”, pe perioada unui an cu aniversări de jumătate de secol ale evenimentelor care au avut loc în 1964: începutul manifestaţiilor pentru libertatea de exprimare, adoptarea Legii Drepturilor Civile, naşterea Fordului Mustang şi invazia britanică anunţată de aterizarea formaţiei The Beatles pentru prima oară pe pământ american. Apoi urmează „insidious’, „legacy”, „feminism” şi o expresie rară de origine franceză, „je ne sais quoi” (o calitate plăcută care-i greu de descris).

Continuare »

În ce-a de-a patra tranșă de adăugare de termeni noi – și cea mai mare – Oxford Dictionaries Online a inclus cuvinte care ne amintesc cine suntem și de ce ne pasă în 2014. De exemplu „xlnt” (adj.), simbol al dorinței noastre de a sări peste literele obositoare din conversațiile în ritm alert din zilele noastre.

Oxford a adăugat circa 1000 de cuvinte noi de această dată. E important de remarcat că acest potop care reflectă folosirea modernă — de cuvinte pe care le folosim acum și cum le folosim. Criteriul de admitere în istoricul Oxford English Dictionary este însă mult mai ridicat, cerând ca termenii să dovedească că au o putere mai mare de persistență.

Continuare »