Rezultate

28 mart.

a profita

Verbul a profita vine din franceză (profiter) și înseamnă, în primul rând, „a avea un profit”. În această situație, sensul cuvântului pare a urmări, în mod special, rezultatul final mulțumitor (de cele mai multe ori sub aspect financiar) al unei acțiuni. În sens un pic mai larg, termenul se poate referi la un demers întreprins în mod special ori la capacitatea de a anticipa mersul lucrurilor și de „a folosi prilejul, ocazia pentru a beneficia de ceva”.

Cea de-a treia situație pe care am reușit să o identific este utilizarea cu semnificație depreciativă a verbului, generată de o exagerare, o extrapolare a uneia dintre nuanțele termenului – „a urmări un folos în orice împrejurare, a căuta să se obțină cu orice preț un câștig personal (fără a ține seamă de interesele altora)”. Dintre sinonime, în funcție de context, sunt menționate a se alege (cu), a beneficia, a câștiga, a folosi.

Continuare »

30 dec.

„The Diverting History of John Gilpin” de William Cowper

John Gilpin was a citizen
Of credit and renown,
A train-band captain eke was he
Of famous London town.
Era John Gilpin de ispravă
Al Londrei cetăţean
Şi cunoscut în Cheapside, başca
De poteri căpitan.


Continuare »

26 oct.

a clămpăni

Verbul a clămpăni face parte dintr-o serie de termeni foarte expresivi, care demonstrează din plin frumusețea și inventivitatea limbii ăsteia bătrâne. S-a format prin derivare, de la interjecția clamp, cu sufixul –ăni, și are două sensuri principale. Cel propriu înseamnă „a produce un zgomot specific prin lovirea a două obiecte (dure), prin închiderea violentă a unei uși, a unui capac, de papuci în mers etc.”, iar cel figurat – „a vorbi vrute și nevrute, mult și fără rost” – este folosit cu ironie, uneori determinat de structura „din gură”.

Partea foarte interesantă este utilizarea verbului cu referire precisă la berze – „a bate din cioc scoțând un sunet caracteristic”. Se mai folosește și cu privire la clănțănitul din dinți ori la dârdâit, la mâncatul cu zgomot, dar și pentru persoanele care tremură puțin (de bătrânețe). Mai există două variante fonetice asemănătoare – a clăpăi, a clămpăi, dar majoritatea sinonimelor fac trimitere la cea de-a doua semnificație – a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni. Pentru obiceiurile sale cele mai plăcute, românul a găsit câteva nume grozave. Mie mi se lipesc de suflet astea.

Continuare »

22 sept.

Angloville – primul „Sat Englez” din România

Angloville – Satul Englez este primul program din România de imersie lingvistică pentru adulți, ale cărui obiective sunt dezvoltarea vocabularului, îmbunătățirea fluenței și a înțelegerii, înțelegerea accentelor diferite ale limbii, toate acestea fară a fi nevoie de o deplasare în afara țării.

În cursul unei săptămâni în Satul Englez, participanții traversează o perioadă de consolidare a încrederii în exprimare, devenind mai fluenți în limba engleză la serviciu, în conferințe sau în vacanță.

Continuare »

28 aug.

Când nu ştii unde să pui apostroful

O soluţie de compromis :))

farmers

29 iul.

„The Dream” de John Donne

Dear love, for nothing less than thee
Would I have broke this happy dream;
It was a theme
For reason, much too strong for fantasy,
Therefore thou wak’d’st me wisely; yet
My dream thou brok’st not, but continued’st it.
Thou art so true that thoughts of thee suffice
To make dreams truths, and fables histories;
Enter these arms, for since thou thought’st it best,
Not to dream all my dream, let’s act the rest.
Pentru nimic ce nu-i asemeni ţie
N-aş fi scurtat ăst vis ferice,
Subiect propice
Spre-a cugeta – nu pentru fantezie
Nu-i rău că m-aţi trezit, căci iar
Visez: nu mi-ai frânt visul dar
Gândind la tine, gândurile mi-s
În stare-a face-aieve orice vis;
În braţe vino-mi, căci făcând tu gestul
De-a-mi reteza din vis, juca-vom restul.
As lightning, or a taper’s light,
Thine eyes, and not thy noise wak’d me;
Yet I thought thee
(For thou lovest truth) an angel, at first sight;
But when I saw thou sawest my heart,
And knew’st my thoughts, beyond an angel’s art,
When thou knew’st what I dreamt, when thou knew’st when
Excess of joy would wake me, and cam’st then,
I must confess, it could not choose but be
Profane, to think thee any thing but thee.
Precum sclipiri de facle, ochii tăi
M-au deşteptat (nu mersul tău tăcut)
Şi mi-ai părut
Că eşti un înger candid mai întâi –
Dar când văzui că ştii ceti în inimi
Şi-n gânduri mai dibaci ca heruvimii,
Precum şi-n vis, şi te-arătat-ai mie
Cel plin de-atât prisos de bucurie.
Păgân m-aş crede – jur! – şi de ruşine
De-mi năzărea că-i alta decât tine.
Coming and staying show’d thee, thee,
But rising makes me doubt, that now
Thou art not thou.
That love is weak where fear’s as strong as he;
‘Tis not all spirit, pure and brave,
If mixture it of fear, shame, honour have;
Perchance as torches, which must ready be,
Men light and put out, so thou deal’st with me;
Thou cam’st to kindle, goest to come; then I
Will dream that hope again, but else would die.
Venind şi stând, vădeşti că tu tu eşti,
Dar, treaz acum, aş bănui că nu.
Tu nu eşti tu,
Căci slab e-amorul când fricos iubeşti.
Nu-i brav şi pur acel ce vrea să-mbine
În cuget Cinste, Teamă şi Ruşine.
Fiinţa mea vrei, poate, să-ţi rămână
Ca un opaiţ doar, la îndemână?
Vii să m-aprinzi, pleci spre-a veni – iar eu,
Spre-a nu muri, visez ce sper mereu.
John Donne traducere de Tudor Dorin

© 2024 blog.ro-en.ro