! olog comasează într-un singur articol cele două valori ale sale – substantivală și adjectivală; este masculin cu pluralul ologi și femininul oloagă-oloage

* omanez (referitor la Oman) are, de asemenea, valoare de substantiv sau de adjectiv – masculin cu pluralul omanezi și femininul omaneză-omaneze

* ombudsman apare ca noutate, venit din engleză – „specialist care asigură asistența (juridică, economică) unei instituții, unei societăți etc. (pentru rezolvarea unor litigii); instituția Avocatului Poporului în Uniunea Europeană”; se desparte om-buds-man și este substantiv masculin cu pluralul ombudsmani

! omeoză (o-me-o-ză) este substantiv feminin cu genitiv-dativul omeozei și primește acum și formă de plural – omeoze; termenul se folosește în analiza literară, fiind o figură de stil care constă în folosirea unui verb în virtutea unei asemănări între fenomene: „sub privirile noastre se deschide o vale adâncă”

* omertà vine din italiană și este substantiv feminin – „lege a tăcerii impusă în organizațiile de tip mafiot”

Verbul a (se) suprapune s-a format prin compunere, din elementul supra- („deasupra, peste”) și verbul a pune, după model francez – superposer. Are două utilizări importante, dintre care prima (cea tranzitivă) îl explică aproape prin reperarea sensului celor două elemente componente: „a așeza, a pune un lucru deasupra altuia; a plasa, a așeza ceva peste altceva”. Folosit în geometrie, înseamnă „a pune o figură deasupra alteia pentru a le verifica egalitatea”.

Folosirea reflexivă a verbului are legătură cu suprafețele care se află așezate una deasupra alteia („a se potrivi exact una peste alta”), sau – prin extindere de sens – cu orice evenimente care au loc în același timp („a se produce concomitent”) – sinonimul fiind a coincide. Alți termeni echivalenți sunt a etaja, a superpune (mult mai rar folosit) sau a se încăleca (utilizat în registrul arhaic și familiar).

Continuare »

La încheierea fiecărui an, Omnilexica alege cuvântul anului și realizează clasamentul Top 10 care are la bază folosirea unui termen sau numărul căutărilor sale. Lista dezvăluie anumiți termeni care au avut impact, într-un fel sau altul, de-a lungul anului.

Cuvântul anului pentru Omnilexica este „absorbance”, acesta aflându-se pe prima poziție în lista termenilor cel mai frecvent căutați în 2017. Cuvântul poate fi definit ca mărime a cantității de lumină sau altă radiație electromagnetică care este absorbită la trecerea printr-o substanță. Este o proprietate fizică pe care o întâlnim în multe domenii, de la medicină la chimie sau biologie etc.

Acest termen tehnic situat pe primul loc în clasament indică faptul că tehnologia a devenit parte din viața noastră. Tehnologia a adus o mulțime de schimbări fascinante în viața cotidiană, așa că nu e de mirare că oamenii caută sensul unor astfel de termeni.

Continuare »

Toată lumea crede că ştie ce este o ironie. De fapt, chestiunea e destul de încâlcită. Mai ales la americani.

„Ironic” nu înseamnă „ghinionist”, „interesant” sau „întâmplător”, deşi aceşti termeni deseori sunt folosiţi interşanjabil în Statele Unite. Şi această folosire greşită nu i-a ocolit nici pe lingvişti.

Cert este că incertitudinea legată de definiţia termenului „ironic” persistă şi e veche de zeci de ani. „Ironic” este pe lista de 58 de termeni frecvent folosiţi greşit în limba engleză, întocmită de lingvistul Steven Pinker de la Harvard, şi se află în topul cuvintelor cele mai accesate în varianta online a dicţionarului Merriam-Webster.

Prin urmare ce înseamnă ironia cu adevărat şi de unde vine confuzia asta? O parte a stării de ambiguitate provine din faptul că sunt nu mai puţin de trei definiţii ale termenului în unele dicţionare. Este vorba despre ironia socratică (metodă filozofică antică) şi ironia dramatică (tehnică retorică şi literară), dar definiţia care ne interesează – şi care este cea mai dezbătută – este ironia situaţională. Aceasta survine, aşa cum o defineşte Oxford English Dictionary, atunci când „o situaţie sau un eveniment par deliberat contrare cu ceea ce se aşteaptă şi adesea sunt amuzante într-un mod neaşteptat.”

Importantă, conform puriştilor, este partea deliberat contrară – ca o situaţie să fie ironică, trebuie să fie opusul a ceea ce se aşteaptă, nu doar o coincidenţă amuzantă.

Nu toţi lingviştii au totuşi această viziune limitată. Campionii sporirii limbajului fluid, Merriam-Webster argumentează că cei care folosesc „ironic” cu sensul de „întâmplător” nu greşesc, de fapt, ci nu fac decât să fie pionieri. Editorii spun: „Termenul ironie se aplică evenimentelor care sunt întâmplătoare şi, în vreme ce unii consideră că e o folosire incorectă, e doar una nouă.”

Folosirea repetată a expresiei „fake news” („știri false”) a condus la creșterea cu 365% a utilizării acesteia faţă de 2016, determinându-i pe cei de la Collins să-l aleagă cuvântul anului dintr-o listă scurtă care a inclus „cuffing season” și o nouă definiție a termenului „unicorn”.

În vreme ce președintele american Donald Trump folosește termenul ca să atace integritatea emisiunilor de știri critice, „fake news” descrie site-urile web care caută să își maximizeze traficul de internet dându-și poveștile fictive drept știri. Collins Dictionary îl definește drept: „informații false, deseori senzaționale, deghizate sub formă de de știri”.

Continuare »

Verbul a procrastina vine din limba engleză (procrastinate) și înseamnă „a amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini”, fiind sinonim – într-o oarecare măsură – și cu a tărăgăna, a temporiza, a tergiversa. În mod absolut firesc, DOOM-ul se comportă la fel cum procedează cu toate neologismele, pe care le lasă, mai întâi, să se întreacă ori să se încerce cu vremea, așa că îl omite, pentru moment.

Totuși, nu cred că-l putem ignora, pentru că reprezintă un fenomen aparte, ce îmi pare din ce în ce mai răspândit, un fel de „boală a secolului”, alături de depresie ori extenuarea provocată de munca peste limitele propriului organism. Mă încerca de mult gândul să-l analizez, dar absența lui din dicționare mă obliga, într-un fel, să nu mă aventurez.

Continuare »